Gustul locului, pus pe masă: De ce punctele gastronomice locale devin tot mai căutate

Despre acest fenomen aflat în plină dezvoltare a vorbit, în emisiunea Viața la țară, realizată de Violeta Anghel, președintele Asociației Gastro-Local, Dorian Lungu. O discuție „cu poftă”, despre mâncare, tradiție și un mod de a face turism altfel, pe îndelete.

„Numărul punctelor gastronomice locale este în creștere, într-o creștere continuă”, a explicat invitatul, subliniind că interesul oamenilor pentru acest tip de experiență culinară este tot mai mare. Chiar dacă nu există încă o evidență clară a tuturor punctelor care funcționează efectiv, fenomenul este vizibil în tot mai multe zone din țară.

Ce este, de fapt, un punct gastronomic local

Nu un restaurant clasic, nu o terasă cu meniu stufoas, ci o masă deschisă în gospodăria cuiva, unde mâncarea este gătită cu ce are omul prin curte, prin grădină sau din sat. Legea permite servirea a maximum 15 persoane deodată, iar regula de bază este simplitatea: unul sau două feluri de mâncare, proaspete, de sezon.

„Noi spunem clar: ceea ce pui pe masă trebuie să fie minimum 70% din gospodăria proprie sau din lanțul alimentar cel mai scurt”, a explicat Dorian Lungu. Rețetele sunt locale, ingredientele sunt ale locului, iar gustul nu se confundă cu cel din restaurantele obișnuite.

Bulzul, de exemplu, există în multe regiuni ale țării, dar nicăieri nu e la fel. „Unul pune ou, altul cârnați, altul are alt mod de a-l așeza în farfurie. Acolo e identitatea locului”, a spus președintele Asociației Gastro-Local.

Rețete care pot dispărea dacă nu sunt puse în valoare

Unul dintre cele mai mari riscuri este uitarea. Sunt rețete cunoscute doar de bătrânii satului, mâncăruri care nu se mai gătesc decât rar. Dacă nu sunt aduse „la lumină”, ele se pierd.

„Avem foarte multe rețete faine, interesante, care, dacă nu sunt folosite, dispar din patrimoniul gastronomic național. Și ar fi mare păcat”, a avertizat invitatul.

De aceea, punctele gastronomice locale nu sunt doar despre mâncare, ci și despre memorie, despre a duce mai departe gusturile copilăriei și poveștile din jurul mesei.

Unde le găsim și cum mergem la masă

Pentru cei interesați, există deja o hartă a punctelor gastronomice locale verificate, disponibilă pe site-ul gastrolocal.ro. Acolo pot fi găsite locurile care funcționează efectiv și unde experiența este autentică.

Important de știut: nu mergi „neanunțat”, ca la restaurant. „Nu te duci să ceri meniul și să comanzi ce vrei. Te programezi, suni din timp și gazda știe că te așteaptă”, a explicat Dorian Lungu.

Poți fi turist cazat în zonă sau doar în tranzit. De exemplu, dacă mergi de la Brașov la Buzău, te poți opri pe drum, la o gospodărie care gătește pentru tine o ciorbă caldă și un fel principal. Mâncare gătită lent, dar servită la ora stabilită.

„E slow food pregătit într-un timp care să fie comod pentru călător”, a spus invitatul.

Mai mult decât mâncare: povești, oameni, timp

O masă la un punct gastronomic local vine la pachet cu povești. Gazdele vorbesc despre sat, despre obiceiuri, despre cum se făceau lucrurile „pe vremuri”. Uneori, pot pregăti chiar un fel de mâncare cerut special, pe care oaspeții nu l-au mai gustat de ani de zile.

„Oamenii ne spun: n-am mai mâncat asta de zeci de ani. Și gazdele le fac. Asta e frumusețea”, a povestit Dorian Lungu.

Este o experiență rară, greu de găsit chiar și în alte țări europene: mâncare sănătoasă, tradițională, gătită cu grijă, într-un cadru autentic.

În final, mesajul a fost clar: alegând să mâncăm într-un punct gastronomic local, nu doar că ne bucurăm de gusturi adevărate, dar susținem economia locală, păstrăm tradițiile vii și oferim o șansă satului românesc să rămână pe hartă.

Pentru că, uneori, cea mai bună poveste a locului începe la masă.