Invazia rusă în Ucraina a intrat în cea de-a 100-a zi

'Am înregistrat câteva succese în bătălia pentru Severodoneţk, dar este încă prea devreme. Este zona cea mai dificilă în prezent', a indicat joi seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, evocând o situaţie similară în împrejurimile acestui oraş, în special la Lisiceansk şi Bahmut, noteaza Agerpres.

Referindu-se la regiunea Donbas în ansamblul său, el a indicat că situaţia 'nu s-a schimbat în mod semnificativ în cursul zilei'de ieri. El comunicase anterior că situaţia în est este 'într-adevăr dificilă'. 'Pierdem între 60 şi 100 de soldaţi zilnic ucişi în lupte şi circa 500 sunt răniţi', a afirmat preşedintele ucrainean.

'Astăzi luptăm pentru fiecare metru al regiunii Lugansk', a declarat vineri dimineaţă Serghei Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene din această regiune. 'Şi, în pofida tuturor declaraţiilor ruşilor, întâmpinăm această dată sub drapel ucrainean', a spus el.

'De 100 de zile, ei (ruşii) distrug tot ceea ce era important în regiunea Lugansk', a adăugat el, afirmând că peste 400 de km de 'autostrăzi la standarde europene' au fost distruse, precum şi 33 de spitale, 237 de clinici rurale, aproape 70 de şcoli şi 50 de grădiniţe.

În ajun, el afirmase că Severodoneţk, capitala administrativă a Donbasului, este 'ocupată în procent de 80%' de către forţele ruse şi că se duc lupte înverşunate de stradă.

Forţele ruse controlează în prezent 'circa 20%' din teritoriul ucrainean, adică aproape 125.000 km2, indicase joi preşedintele ucrainean.

Înaintea invaziei, forţele ruse şi proruse controlau 43.000 de km2 din teritoriul Ucrainei, după anexarea peninsulei Crimeea şi preluarea unei treimi din Donbas în 2014. Din 24 februarie, trupele ruse au avansat în special în estul şi sudul ţării, de-a lungul Mării Negre şi Mării Azov, controlând de acum un coridor de coastă strategic, care leagă estul rusesc de Crimeea, notează AFP.

După eşecul ofensivei-fulger care trebuia să ducă la căderea guvernului de la Kiev, forţele ruse se concentrează la ora actuală asupra cuceririi Donbasului, unde se desfăşoară de acum un război de uzură.

Liderii ucraineni au acuzat în aceste zile Moscova că vrea să facă din Severodoneţk 'un nou Mariupol'. Acest port-strategic la Marea Azov, cucerit la jumătatea lunii mai, după predarea a peste 2.000 de combatanţi ucraineni care se baricadaseră în combinatul siderurgic Azovstal, a fost aproape în întregime distrus de bombardamentele ruseşti.

Presiunea rusă rămâne de asemenea importantă asupra Doneţkului, altă regiune din Donbas, în special la Sloviansk, oraş situat la 80 km vest de Severodonţek. Locuitorii din regiune sunt lipsiţi în special de gaze, apă şi electricitate, potrivit Kievului.

Ucraina aşteaptă livrarea unor sisteme de lansatoare de rachete mai puternice promise de preşedintele american Joe Biden, sperând ca astfel să schimbe raportul de forţe pe teren.

Rusia a afirmat joi că a stopat afluxul de 'mercenari' străini care vor să lupte alături de armata Kievului, o forţă căreia susţine că i-a provocat pierderi grele în ultimele săptămâni.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul combatanţilor străini a fost 'aproape înjumătăţit', trecând de la 6.600 la 3.500 şi un 'mare număr' dintre ei 'preferând să părăsească' ţara 'cât mai rapid posibil'.

Linii de cale ferată din regiunea Liov (Lvov), pe unde sosesc de obicei armele livrate Ucrainei de către ţările occidentale - ajutor denunţat de Moscova, au fost bombardate.

În sud, ucrainenii se îngrijorează în legătură cu o posibilă anexare a regiunii de către forţele ruse, Moscova evocând organizarea unor referendumuri în luna iulie.

La Nikolaiv (Mikolaiv), în apropiere de Odesa, bombardamentele ruseşti au făcut cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi printre civili, a anunţat joi seara Comandamentul ucrainean al regiunii Sud.

Pe plan diplomatic, ţările UE au aprobat joi un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei incluzând un embargo, cu unele excepţii, asupra achiziţionării de petrol, dar a renunţat să-l înscrie pe lista neagră pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, la presiunea Ungariei.

Textul mai trebuie să primească acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale vineri în Jurnalul oficial pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului UE.

'Consumatorii europeni vor fi primii care vor suferi în urma acestei decizii. Nu numai preţurile la petrol, ci şi cele ale produselor petroliere vor creşte. Nu exclud existenţa unui mare deficit de produse petroliere în UE', a declarat vicepremierul rus responsabil de energie, Aleksandr Novak, citat de AFP.

În SUA, administraţia Joe Biden a anunţat noi sancţiuni care vizează o serie de oligarhi şi membri ai 'elitei' Moscovei, între care purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova.

'Sunt recunoscător preşedintelui Biden, tuturor prietenilor noştri americani şi populaţiei SUA pentru sprijinul lor', a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi seara.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat joi că ţările occidentale trebuie să se pregătească pentru un 'război de uzură pe termen lung'.

Războiul din Ucraina 'ar putea să se termine mâine, dacă Rusia ar pune capăt agresiunii sale', declarase miercuri Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken. Dar 'nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu', adăugase el.

Războiul dus de Rusia în Ucraina va dura încă 'multe luni', a apreciat, la rândul său, secretarul de stat american.

Foto: pixabay