Pădurile României, între realitate și percepție

Acesta a prezentat situația reală a pădurilor din România, dincolo de dezinformare.

Inventarul Forestier Național este o cercetare statistică de mare anvergură, realizată pe parcursul a cinci ani, prin analiza a peste 30.000 de suprafețe de probă la nivel național. Rezultatele celui de-al treilea ciclu IFN, publicate recent, au fost mult așteptate, mai ales în contextul dezbaterilor intense despre tăierile de păduri.

„După șapte ani, avem în sfârșit rezultatele ciclului trei, care risipesc multe dintre miturile vehiculate în spațiul public. România nu rămâne fără păduri, iar munții nu sunt dezgoliți”, a declarat Tobescu.

Potrivit datelor prezentate, suprafața acoperită cu vegetație forestieră a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare. Această creștere se corelează cu datele Recensământului General Agricol, care arată o retragere similară a terenurilor din circuitul agricol.

„Pădurea se extinde acolo unde activitatea umană se reduce. Terenurile pârloagă sunt recucerite natural de vegetație, iar în timp ajung să arate ca păduri adevărate”, a explicat invitatul.

Un alt indicator important este creșterea anuală a masei lemnoase, estimată la aproximativ 60 de milioane de metri cubi. Totuși, nu întreaga creștere este valorificată.

„Pentru prima dată, IFN-ul ne spune clar ce se întâmplă cu această creștere. Aproximativ 17,5 milioane de metri cubi rămân ca lemn mort în pădure, mult peste așteptările privind mortalitatea naturală”, a precizat Tobescu.

Această mortalitate ridicată este asociată, în mare parte, cu fenomenele de uscare a pădurilor, accentuate de seceta prelungită din ultimii ani.

„Suntem deja în al patrulea an de secetă severă. Pădurile acumulează stres, iar peste acest fond apar atacuri de insecte și boli pe care nu le mai putem ignora”, a avertizat el.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate a fost situația din parcurile naționale, în special din Parcul Național Apuseni.

„Acolo vedem efectele unei protecții excesive. Sunt zone în care nu s-a intervenit deloc, deși era necesar, iar rezultatul este o mortalitate extrem de ridicată”, a spus Tobescu.

Hărțile prezentate la Forumul Pădurilor arată o evoluție alarmantă: zone întinse de pădure au trecut, în doar câțiva ani, de la starea de sănătate bună la uscări masive.

„Avem suprafețe unde 60–70% dintre arbori sunt afectați. Asta nu mai este o problemă punctuală, ci una sistemică”, a punctat invitatul.

Cătălin Tobescu a făcut referire și la exemplele din alte state europene, precum Germania și Slovacia, care au pierdut sute de mii de hectare de pădure în urma unor fenomene similare.

„Germania a pierdut peste 500.000 de hectare de pădure și a fost nevoită să aloce sute de milioane de euro pentru refacere. România nu își permite un astfel de scenariu”, a avertizat el.

Concluzia discuției a fost una fermă: pădurile României nu sunt pe cale să dispară, dar sunt supuse unor presiuni reale care cer politici echilibrate.

„Protecția este esențială, dar trebuie dublată de intervenții responsabile. Altfel, riscăm să pierdem exact ceea ce încercăm să protejăm”, a concluzionat Cătălin Tobescu.