Patrimoniul natural și cultural, între protecție și valorificare: Provocările mediului rural românesc
În cadrul emisiunii Viața la țară, realizatoarea Violeta Anghel a deschis un nou capitol de reflecție asupra modului în care România își protejează și valorifică patrimoniul natural și cultural.
Articol de Ramona Alexandrescu, 02 Aprilie 2025, 12:10
Invitații ediției, prof. dr. Cristina Gârlea și colonelul în rezervă Claudiu Dăbău, au adus în prim-plan realitățile din teren și oportunitățile legislative pe care România le are la dispoziție.
„La nivel internațional, există o serie întreagă de convenții precum Convenția privind biodiversitatea sau cea privind speciile migratoare care au fost transpuse și la nivel european. România, ca stat membru UE, este obligată să aplice aceste directive,” a explicat prof. dr. Cristina Gârlea.
Ea a subliniat importanța strategiilor pentru biodiversitate și a adus în discuție un motiv de mândrie națională: „25% din populația de râs eurasiatic din Europa se află în pădurile României. Este un animal-simbol al ecosistemului nostru, dar și un indicator al sănătății mediului natural.”
În contextul crizei actuale legate de urșii din zonele montane, prof. dr. Cristina Gârlea a avertizat că pasivitatea autorităților poate duce la tragedii. „Nu mai putem merge pe principiul ‘merge și așa’. E nevoie de intervenții serioase, bazate pe știință și coordonare.”
Colonelul Claudiu Dăbău a adus în discuție situația din județul Harghita, un exemplu reprezentativ pentru zonele de munte din România. „Avem pajiști permanente, resurse naturale excelente pentru pășunat, dar lipsesc facilitățile de procesare. Fermierii ar putea oferi produse ecologice, dar sistemul îi descurajează,” a spus acesta.
El a semnalat problema importului masiv de lapte din țări fără tradiție în pășunat ecologic, în timp ce potențialul local rămâne insuficient exploatat.
„Consumatorii ar alege cu siguranță un lapte produs de o vacă ce a pășunat în munți, în aer curat, decât unul din import, dar infrastructura lipsește.”
Discuția a atins și problema bolilor care afectează periodic fermele românești. „Febra aftoasă, gripa aviară, gripa porcină toate par să apară cu o frecvență care ridică semne de întrebare,” a subliniat Dăbău. Costurile de dezinsecție s-au dublat, iar fermierii se tem că pot pierde animalele de la o zi la alta.
„Fermierii nu vor despăgubiri. Ei vor doar să își păstreze animalele,” a adăugat el, arătând că este nevoie de o dezbatere serioasă despre cauzele reale ale acestor crize recurente și despre capacitatea statului de a le gestiona eficient.
