Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat sprijinul public pentru UE

Sondajul arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat sprijinul public pentru UE, informeaza Agerpres.

Aproape două treimi (65%) dintre europeni consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun. Acesta este cel mai bun rezultat din 2007, când a fost de 58%, consemnează legislativul UE într-un comunicat de presă.

Apartenenţa la UE este considerată 'un lucru bun' de o majoritate absolută a cetăţenilor din toate ţările, cu excepţia Greciei şi a Slovaciei, unde mai mulţi respondenţi consideră că acest lucru este 'nici bun, nici rău'.

În comparaţie cu ultimul sondaj realizat de Parlamentul European la finalul anului 2021, rezultatele au crescut semnificativ în majoritatea ţărilor, în special în Lituania (+20 puncte procentuale), Malta (+12 puncte procentuale) şi Estonia (+9 puncte procentuale).

În România procentul celor care consideră apartenenţa la UE un lucru bun este de 47% (+4 puncte procentuale), 29% consideră că acest lucru este 'nici bun, nici rău' (la fel ca în sondajul precedent), iar 23% - că este ''un lucru rău'' (-4).

În prezent, 52% dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE, faţă de 12% care au o imagine negativă. Acest rezultat reprezintă o creştere cu 3 puncte procentuale a imaginii pozitive începând din noiembrie-decembrie 2021 şi, în acelaşi timp, este egal cu cel mai bun rezultat măsurat de sondajele Parlamentului European începând din 2007.

Rezultatele naţionale pentru o imagine pozitivă a UE variază de la 76% în Irlanda la 32% în Grecia. În România, 51% dintre cetăţeni au o imagine pozitivă despre UE, cu 9% mai mult decât la finalul anului 2021.

Apreciind rezultatele sondajului, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat: 'În contextul întoarcerii războiului pe continentul nostru, europenii se simt în siguranţă pentru că fac parte din Uniunea Europeană.

Cetăţenii europeni sunt profund ataşaţi ideii de libertate, sunt pregătiţi să ne apere valorile şi sunt din ce în ce mai conştienţi de faptul că democraţia nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă.'

Evenimentele recente au modelat, de asemenea, imaginea europenilor cu privire la alţi actori majori de pe scena internaţională. Rusia este văzută pozitiv doar de 10% dintre respondenţi la nivelul UE (18% în România), în scădere de la 30% cât era în 2018, când această întrebare a fost adresată ultima dată.

China este văzută pozitiv de 22% dintre respondenţi (-14 puncte procentuale faţă de 2018); în România, 37% din respondenţi au spus că au o părere pozitivă despre China.

În schimb, europenii au o imagine mai pozitivă despre Regatul Unit (65%, +1 punct procentual; 67% în România), iar 58% dintre cetăţenii participanţi la sondaj (63% în România) au o imagine pozitivă despre SUA (+13 puncte procentuale).

Majoritatea cetăţenilor consideră că războiul din Ucraina presupune o schimbare fundamentală: 61% dintre europeni nu sunt încrezători că viaţa lor va rămâne neschimbată. În România acest procent este de 55%.

Doar aproximativ o treime dintre respondenţi (37%) consideră acest lucru (43% în România). Un sondaj publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană arată că opt din zece respondenţi (80%) sunt de acord cu impunerea de sancţiuni economice guvernului rus, precum şi întreprinderilor şi persoanelor fizice ruse.

Majoritatea cetăţenilor din 22 state membre îşi declară sprijinul faţă de răspunsul UE la invazia Ucrainei de către Rusia.

În condiţiile în care inflaţia şi costul vieţii crescuseră cu mult timp înainte de începerea războiului rusesc din Ucraina, patru din zece europeni afirmă că se confruntă deja cu consecinţele războiului asupra nivelului lor de trai (40%; 29% în România).

Ca un semn clar al rezilienţei şi unităţii europene, 59% dintre europeni (35% români) consideră că apărarea valorilor europene comune, cum ar fi libertatea şi democraţia, reprezintă o prioritate, chiar dacă acestea ar afecta preţurile şi costul vieţii.

Preocupările economice din ce în ce mai mari se reflectă, de asemenea, în priorităţile politice asupra cărora cetăţenii doresc ca Parlamentul European să se concentreze mai mult: combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale este menţionată în primul rând (38%; 33% în România), urmată de sănătatea publică (35%; 42% în România), care a scăzut semnificativ cu 7 puncte procentuale în ultimele şase luni, şi de democraţie şi statul de drept (32%; 28% în România), prioritate care a înregistrat o creştere semnificativă cu 7 puncte procentuale.

Percepţia războiului şi semnificaţia acestuia pentru Uniunea Europeană devin, de asemenea, vizibile când este vorba despre valorile fundamentale pe care cetăţenii le doresc apărate prioritar de Parlamentul European: democraţia se află din nou în fruntea listei, cu o creştere de şase puncte comparativ cu toamna anului 2021 (38%, +6 puncte procentuale; 23% în România). Urmează protecţia drepturilor omului în UE şi în lume, precum şi libertatea de exprimare şi de gândire, cu 27% (20% în România).

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2022 a fost realizat între 19 aprilie şi 16 mai 2022 în rândul a 26.578 de respondenţi din cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă şi completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar. Rezultatele UE au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară.

În România au fost realizate 1.057 de interviuri faţă-în-faţă în perioada 19 aprilie - 13 mai 2022.