România are 30% din teritoriu acoperit de păduri și un nou parteneriat pentru valorificarea lemnului
România are aproape o treime din teritoriu acoperită de păduri și un sector forestier care gestionează anual peste 20 de milioane de metri cubi de lemn, iar pentru ca această resursă să fie valorificată în țară, nu doar exportată ca materie primă, forestierii și producătorii de mobilă au decis să pună bazele unui parteneriat care să construiască un lanț valoric național pentru lemnul românesc.
Articol de Ramona Alexandrescu, 11 Noiembrie 2025, 09:45
Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR) și Asociația Forestierilor din România (ASFOR) au semnat un parteneriat strategic menit să consolideze lanțul valoric național al lemnului de la arborele din pădure până la produsul finit, fabricat în țară.
„Scopul acestui parteneriat este să transformăm lemnul românesc într-un produs cu valoare adăugată, prin cooperare, trasabilitate și promovarea economiei circulare”, a explicat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, invitat în emisiunea „Viața la Țară”, realizată de Violeta Anghel.
Cele două organizații nu sunt la prima colaborare. Atât forestierii, cât și producătorii de mobilă au o tradiție comună încă din anii ’90.
„Parteneriatul între forestieri și mobiliști este vechi. Am colaborat foarte bine și înainte de 1989. Apoi, odată cu intrarea pe piața globală, fiecare a mers pe drumul său. Acum, creșterea costurilor și noile reglementări europene ne obligă să lucrăm din nou împreună”, a precizat Muscă.
Cele două sectoare, forestier și de mobilă, contribuie semnificativ la economia națională.
„Mobilierul românesc aduce aproape două miliarde de euro anual, iar sectorul forestier, la rândul lui, 1,9 miliarde. Vorbim despre peste 120.000 de locuri de muncă și despre patru la sută din PIB-ul României”, a subliniat președintele ASFOR.
Acesta a atras atenția asupra nevoii de a valorifica lemnul românesc în țară, nu doar de a-l exporta ca materie primă.
„Avem păduri de calitate și lemn excelent. Nu trebuie să ne sabotăm singuri cumpărând mobilă din import, în timp ce jumătate din pădurile României sunt ale statului. Statul ar trebui să fie primul care își mobilează instituțiile cu produse românești.”
România deține un avantaj unic în Europa sistemul SUMAL, platforma națională care asigură trasabilitatea lemnului, de la pădure până la fabrica de prelucrare.
„SUMAL este un instrument esențial. Arată clar drumul scurt, transparent, al lemnului românesc. Putem demonstra cumpărătorilor că produsele provin din păduri gestionate durabil”, a explicat Ciprian Muscă.
Parteneriatul ASFOR – APMR are și o componentă de educare și informare publică. Cele două organizații pregătesc o campanie națională intitulată „Lemn românesc din pădure până în casă”, prin care își propun să promoveze munca forestierilor, a producătorilor locali și calitatea mobilierului românesc.
„Toată lumea laudă pădurile României pentru biodiversitate și pe bună dreptate. Dar laudele nu plătesc pensii, salarii sau spitale. Trebuie să dăm valoare acestei resurse și, în același timp, să o protejăm. Nu doar declarativ, ci prin acțiuni concrete”, a spus Muscă.
El a insistat asupra echilibrului dintre protecția naturii și dezvoltarea economică: „Dezvoltarea și protecția mediului nu se exclud. Din contră, trebuie să meargă mână în mână. Doar folosind lemnul responsabil putem menține pădurile sănătoase și comunitățile rurale prospere.”
În prezent, în România, 100% dintre firmele din sectorul de exploatare forestieră sunt românești, iar cei peste 60.000 de angajați provin din mediul rural.
„Trebuie să readucem la viață centrele de prelucrare a lemnului fabricile mici și medii care odinioară dădeau viață comunităților locale. Dacă vom reuși acest lucru, vom crea locuri de muncă și vom transforma lemnul românesc într-un produs respectat în toată Europa”, a adăugat președintele ASFOR.
Parteneriatul dintre forestieri și producătorii de mobilă este, așadar, mai mult decât o colaborare între două industrii: este o strategie pentru viitorul economiei rurale, o promisiune că lemnul românesc nu va mai pleca din țară ca materie primă, ci se va întoarce în casele românilor sub formă de produs finit, valoros și durabil.








