Hipertensiunea arterială: Ucigașul tăcut care nu dă simptome decât când e prea târziu

Această liniște înșelătoare îi determină pe mulți pacienți să amâne vizita la cardiolog sau să neglijeze măsurile de prevenție, până în momentul apariției unor complicații severe, uneori ireversibile.

Monitorizarea tensiunii arteriale ar trebui să fie o rutină săptămânală pentru oricine a depășit vârsta de 40 de ani, chiar și în lipsa unor simptome evidente.

O greșeală frecventă este convingerea că hipertensiunea se manifestă obligatoriu prin dureri de cap sau amețeli; în realitate, valorile tensionale pot crește periculos de mult fără niciun avertisment fizic, afectând silențios rinichii, ochii și vasele de sânge.

Măsurarea corectă se face în stare de repaus, fără a fi consumat cafea sau tutun în prealabil, iar valorile trebuie notate pentru a observa evoluția în timp.

Mulți pacienți cad în capcana de a-și întrerupe singuri medicația prescrisă imediat ce valorile revin la normal, neînțelegând că tratamentul pentru tensiune este, de cele mai multe ori, unul pe viață, menit să țină boala sub control, nu să o vindece definitiv ca pe o răceală.

Factorul alimentar care sabotează cel mai mult sănătatea inimii este consumul de sare, dar nu neapărat cea adăugată din solniță, ci sarea „invizibilă” din produsele procesate.

Mezelurile, brânzeturile fermentate, pâinea din comerț și conservele conțin cantități uriașe de sodiu care rigidizează arterele și cresc presiunea sângelui. Reducerea acestor alimente și înlocuirea lor cu surse de potasiu, precum bananele, cartofii sau spanacul, ajută la relaxarea vaselor de sânge.

De asemenea, grăsimea viscerală, cea care se depune în jurul taliei, este mult mai periculoasă decât grăsimea de pe șolduri sau picioare, deoarece secretă substanțe inflamatorii care atacă direct inima. Chiar și o scădere modestă în greutate poate reduce semnificativ nevoia de medicamente.

Stresul cronic și lipsa somnului completează tabloul factorilor de risc. În timpul somnului profund, tensiunea arterială scade natural, oferind inimii o pauză necesară; privarea de odihnă menține sistemul cardiovascular într-o stare de alertă permanentă.

Gestionarea stresului nu este un moft, ci o necesitate medicală, iar mișcarea fizică moderată, cum ar fi mersul alert timp de 30 de minute zilnic, este cel mai eficient și ieftin „medicament” pentru menținerea elasticității arterelor și prevenirea accidentelor vasculare.

Un aspect esenţial, adesea trecut cu vederea, este cunoaşterea valorilor considerate normale. O tensiune arterială optimă se situează sub 120/80 mmHg, în timp ce valorile constante de peste 140/90 mmHg indică hipertensiune şi necesită evaluare medicală.

Situaţiile în care tensiunea depăşeşte 180/120 mmHg reprezintă o urgenţă medicală, mai ales dacă sunt însoţite de simptome precum durere în piept, dificultăţi de respiraţie sau tulburări de vedere. Mulţi pacienţi ajung la medic abia în astfel de momente critice, deşi boala evoluează ani la rând fără semne evidente.

Riscul este semnificativ mai mare în cazul persoanelor care au diabet, colesterol crescut, istoric familial de boli cardiovasculare sau un stil de viaţă sedentar.

Fumatul şi excesul ponderal amplifică suplimentar presiunea exercitată asupra vaselor de sânge. De aceea, evaluarea cardiologică periodică nu ar trebui amânată, chiar dacă starea generală pare bună.

În practică, prevenţia nu presupune măsuri complicate, ci consecvenţă. Verificarea tensiunii poate fi făcută şi în farmacii sau acasă, cu un tensiometru validat medical, iar valorile trebuie urmărite în timp, nu interpretate izolat.

Consultaţia anuală după vârsta de 40 de ani rămâne una dintre cele mai simple metode de a depista din timp modificările care pot duce la infarct sau accident vascular cerebral.

Statisticile arată că bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces, iar hipertensiunea este unul dintre cei mai importanţi factori de risc modificabili. Tocmai pentru că nu doare şi nu „anunţă” instalarea ei, vigilenţa constantă devine cea mai eficientă formă de protecţie.