Rusia refuză să negocieze eliberarea combatanţilor blocaţi în tunelurile de la Azovstal
Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept 'criminali de război', relatează EFE.
16 Mai 2022, 13:13
'A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941', când Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram.
În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, 'Baticul albstru': 'La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...'.
Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: 'Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început''.
Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste.
De altfel, Medinski, autor a 13 volume despre istoria Rusiei, a promovat în cărţile sale teza că orice infracţiune încetează să mai fie infracţiune doar pentru că a fost comisă de 'ai noştri', atrăgându-şi criticile unei părţi a intelectualităţii ruse şi ale media neafiliate Kremlinului.
Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, 'au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici', 'au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente' şi 'au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor'.
De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria.
Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar 'minciunile Moscovei' pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua.
Anna Ivleva, soţia unui puşcaş marin, a apreciat într-o conferinţă găzduită de redacţia agenţiei de presă Ukrinform, că întrucât China este partener economic al Rusiei poate că Putin ar putea să accepte un dialog pe această temă cu Xi Jinping.
Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi.
Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la 'genocidul' comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE.
Atunci când a anunţat 'operaţiunea specială militară' rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat 'denazificarea' Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept 'bastarzi'.
În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene.
Un grup de rude ale luptătorilor, majoritatea soţii, s-au deplasat la sfârşitul săptămânii trecute în Turcia pentru a se întâlni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, a cărui ţară a găzduit deja negocieri între cele două părţi.
La sfârşitul săptămânii trecute, trei foşti preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kucima, Victor Iuşcenko şi Petro Poroşenko, au făcut apel la comunitatea internaţională să-i salveze pe cei care încă rezistă în oţelărie, unde au spus că mai există şi un grup de civili.
Ei au cerut 'ajutor pentru autorităţile ucrainene prin toate resursele diplomatice disponibile pentru a salva vieţile civililor şi soldaţilor ucraineni pe care Rusia încearcă să-i elimine din ordinul (preşedintelui rus Vladimir) Putin, cu metode barbare în incinta oţelăriei Azovstal'.
Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene.
Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.
Organizaţia internaţională de voluntari InformNapalm a indicat la rândul său, duminică seara, că Rusia pregăteşte o operaţiune specială la Mariupol cu participarea a sute de prizonieri de război ucraineni şi a unor civililor răpiţi de către ruşi pentru a-i scoate din tuneluri pe combatanţii şi puşcaşii marini baricadaţi în combinatul Azov.
Foto: pixabay
