Şase din zece români admit că deciziile de consum le sunt influenţate de părerile celor apropiaţi

'Relaţiile cu apropiaţii echilibrează o paletă variată de nevoi din viaţa individului, contribuind în mare măsură la bunăstarea fizică şi emoţională. Conform datelor studiului Reveal Marketing Research constatăm că principalele sentimente pe care românii le asociază cu apropiaţii din vieţile lor sunt iubire (61%), respect (57%), bucurie (56%) şi siguranţă (50%). Ca tendinţă generală, generaţia Z (18-24 ani) asociază în mai mare măsură sentimentele de inspiraţie (30% vs. 21% total eşantion) şi de presiune (15% vs. 9% total eşantion) când se raportează la relaţiile cu apropiaţii, aceştia fiind într-o etapă activă de căutare şi dezvoltare a identităţii personale', arată studiul citat.

Dacă ne referim la timpul liber al românilor, acesta este petrecut de obicei în compania apropiaţilor (62%), în special în cazul tinerilor între 25-34 ani (70%), în timp ce 26% declară că petrec timpul liber în egală măsură singuri şi în compania celorlalţi, iar 12% mai degrabă singuri. De asemenea, multe dintre aceste interacţiuni sociale implică adesea activităţi de consum în comun.

Astfel, plimbările în parc (66%), preferate în special de femei (72% vs. 61% bărbaţi), cumpărăturile (63%), mersul în vizită (55%) şi ieşitul în oraş la terase, restaurante, cafenele etc. (40%) sunt principalele modalităţi de petrecere a timpului liber în afara casei. Alte activităţi, menţionate în mai mică măsură, sunt mersul la cinema (26%) sau activităţile sportive/ mersul la sală (23%).

Când ies în oraş, cei mai mulţi dintre români aleg să mănânce pizza (61%) şi să bea băuturi răcoritoare sau non-alcoolice (58%), arată studiul citat.

'Urmărind obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraş (terasă, restaurant etc.), observăm că băuturile reprezintă principala categorie de produse consumată, ieşitul în oraş fiind asociat în principal cu ideea de socializare, relaxare, de a sta la un 'pahar de vorbă'. Îndreptându-ne atenţia către procente, băuturile răcoritoare sau non-alcoolice sunt preferate de 58% dintre români, acestea fiind urmate de cafea (55%) şi de băuturile alcoolice (45%), cele din urmă fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de bărbaţi (56% vs. 35% femei). Dacă ne referim la mâncare, pizza este preferata românilor (61%), urmată de mâncarea gătită tradiţională sau internaţională (41%), fast food (39%) şi desert (39%)', potrivit studiului.

În spatele acestor alegeri stau trei motivaţii principale, cei mai mulţi alegând ce să consume din impuls/ poftă (28%), din obişnuinţă/ gusturi preferate (27%) sau din dorinţa de a experimenta/ de a încerca ceva nou (25%). În studiu au fost remarcate tendinţe diferite, femeile comandând mai degrabă din impuls/ poftă (34% vs. 22% bărbaţii), persoanele mature peste 55 ani preferă gusturile preferate/ cu care sunt obişnuiţi (32% vs. 27% total eşantion), iar persoanele cu veniturile cele mai mari (peste 4500 lei) sunt cele mai deschise în a încerca gusturi noi (35% vs. 25%).

Mai mult decât atât, doi din zece români declară că aleg ce să consume în funcţie de ceea ce consumă cei cu care sunt în oraş, bărbaţii fiind mai predispuşi să fie influenţaţi de alegerile şi părerile celorlalţi (23% vs. 14% în cazul femeilor).

'Dacă ne referim la activităţile preferate atunci când timpul liber este petrecut acasă, în topul preferinţelor regăsim treburile casnice (65%) - în special în cazul femeilor (72% vs. 57%), vizionarea de filme/ seriale (62%) şi petrecerea timpului pe site-urile de socializare (60%). Alte tendinţe sunt reprezentate de faptul că femeile investesc semnificativ mai mult timp decât bărbaţii în ritualuri de îngrijire personală acasă (46% vs. 27%), în timp ce bărbaţii se informează în mai mare măsură despre subiectele de interes (52% vs. 44% femei)', relevă sursa citată.

Conform rezultatelor studiului Reveal Marketing Research, mersul în vizită este una dintre principalele activităţi preferate de români în timpul liber (55%). În cadrul acestor vizite, românii obişnuiesc de cele mai multe ori să socializeze, să poarte conversaţii (78%), să pregătească masa (57%) şi să consume diferite băuturi alcoolice sau non-alcoolice (45%).

'Mersul în vizită are o semnificaţie profundă, mai ales în contextul relaţiilor cu apropiaţii, întrucât actul de a vizita fizic pe cineva demonstrează legătura puternică dintre indivizi şi dorinţa acestora de a 'valoriza relaţia', investind timp şi share-uind unul dintre cele mai personale spaţii - propria casă. Aşa cum o demonstrează şi datele, aceste vizite reprezintă oportunitatea perfectă de a socializa cu cei dragi într-un mediu confortabil şi familiar, iar în general, mersul în vizită este despre conexiuni interpersonale puternice şi de durată', se arată în studiu.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, tinerii între 18-24 ani obişnuiesc în mai mare măsură să se joace diverse jocuri de societate sau jocuri video (35% vs. 24% total eşantion), în timp ce tinerii între 25-34 ani preferă mai degrabă să asculte muzică (51% vs. 39% total eşantion) sau să comande mâncare online (31% vs. 25% total eşantion).

Studiul mai arată că 57% dintre români declară că obiceiurile şi activităţile lor au revenit în totalitate la vechea normalitate de dinainte de pandemie. O treime dintre români (33%) declară că observă schimbări ale obiceiurilor şi rutinei lor, în special tinerii între 18-34 ani (42%), în timp ce pentru 7% pandemia a schimbat în mare măsură obiceiurile de consum.

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanţă şi a determinat o reevaluare a modalităţilor de petrecere a timpul liber (hobby-uri pentru acasă, socializarea virtuală, cumpărături online etc.), iar aceste schimbări ce au adus atât oportunităţi, cât şi provocări, subliniază nevoia de flexibilitate, adaptabilitate şi focusul pe activităţi de relaxare noi ce au ca scop creşterea bunăstării personale.

Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, în prezent, românii petrec mai mult timp acasă (26%), cumpără mai puţine haine (20%), gătesc mai des acasă (18%) şi sunt mai preocupaţi de sănătate - sport, mişcare, dietă mai sănătoasă (13%).

Alte schimbări menţionate sunt frecvenţa mai mare a comenzilor online (11%), vizite mai dese la apropiaţi (11%), stabilirea unor relaţii mai strânse cu cei dragi (11%), diversitatea activităţilor de recreere pentru a recupera timpul din pandemie (10%) şi incidenţa crescută a apelurilor video (10%).

Totodată, 58% dintre români consideră că sunt influenţaţi de apropiaţii lor atunci când hotărăsc cum, când şi de unde cumpără diferite produse, mărci sau servicii, în timp ce 42% declară că au preferinţe clar stabilite şi că ceilalţi îi pot influenţa în foarte mică măsură.

De remarcat faptul că reprezentanţii generaţiei Z (18-24 ani) sunt cei care consideră în mai mare măsură că alegerile le sunt influenţate de ceilalţi (83%).

O altă tendinţă este reprezentată de faptul că cei cu veniturile cele mai mari (peste 4.500 lei) se declară cei mai influenţaţi de apropiaţi în alegerile lor de zi cu zi, deoarece posibilităţile lor financiare le permite un consum mai mare, iar indivizii îşi pot ajusta, conştient sau inconştient, diferite alegeri pentru a se alinia cu preferinţele şi dorinţele celor apropiaţi lor.

Potrivit studiului, cei mai mulţi dintre români au cea mai mare încredere în părinţi (74%), partenerul de viaţă (73%), copii (63%), prieteni apropiaţi (58%) şi naşi (46%). La polul opus, observăm că scorurile cele mai mici au fost înregistrate de colegii de serviciu (35%), cunoştinţe (30%) şi vecini (28%).

Părerea celor apropiaţi influenţează în mare şi foarte mare măsură deciziile românilor atunci când se hotărăsc să îşi cumpere o casă (44%), când iau decizii majore pentru viaţa lor (43%) - în special în cazul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (54%) sau când stabilesc ce destinaţii să aleagă pentru vacanţe (42%). Pe de altă parte, felul în care aleg să se îmbrace este cel mai puţin influenţat aspect de către părerile celorlalţi (33%).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24-28 iulie 2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eşantionului a fost de 1.002 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3.1 % la un nivel de încredere de 95%.