Temeri pentru o nouă criză alimentară, generate de războiul din Ucraina

Astfel, o temă tot mai relevantă pentru agricultura din România şi din lume este cum să creştem producţia agricolă, folosind mai puţine resurse, noteaza Agerpres.

Conform sursei citate, în 2021, Rusia şi Ucraina s-au clasat printre primii trei exportatori mondiali de grâu, orz, porumb, seminţe de floarea soarelui şi ulei de floarea soarelui. Rusia a fost, de asemenea, cel mai mare exportator mondial de îngrăşăminte cu azot şi al doilea furnizor principal de potasiu şi fosfor.

Analiza mai arată că numărul persoanelor subnutrite de pe glob ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023.

Astfel, peste 50 de naţiuni depind de importurile de grâu din Rusia şi Ucraina, cea mai mare parte dintre acestea fiind ţări cu un nivel ridicat de sărăcie sau aflate în curs de dezvoltare.

Dependenţa de producţia agricolă din Rusia şi Ucraina atinge cote maxime în Eritrea (100%), Turcia (85%) şi Egipt (73%), precum şi în majoritatea republicilor fost sovietice sau în ţările din nordul şi centrul Africii.

Evaluarea preliminară a FAO sugerează că între 20 şi 30% din zonele cu cereale, porumb şi seminţe de floarea soarelui din Ucraina fie nu vor fi plantate, fie rămân nerecoltate în timpul sezonului 2022/23.

'Dacă adăugam sancţiunile economice şi posibila interdicţie de export în cazul Rusiei, acestea vor avea un impact major asupra securităţii alimentare globale. În conformitate cu un astfel de scenariu, numărul global al persoanelor subnutrite ar putea creşte cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023, cele mai pronunţate creşteri având loc în Asia-Pacific, urmată de Africa sub-sahariană şi aproape Africa de Est şi de Nord', notează autorii analizei.

Totodată, simulările FAO care evaluează impactul privind reducerea exportului de cereale şi seminţe de floarea soarelui din cele două ţări arată că preţurile internaţionale la alimente şi furaje ar putea creşte cu 8 până la 22% peste nivelurile lor record atinse în februarie 2022.

Astfel, producţia agricolă globală va fi puternic afectată de creşterea preţurilor la energie, gaz şi motorină precum şi de turbulenţele din industria de îngrăşăminte legate de diminuarea producţiei mondiale şi dependenţa de importurile din Rusia.

Conform World Vision România, Agricultura 4.0 înseamnă a produce mai mult folosind mai puţine resurse şi într-un mod care protejează mediul.

Reprezentanţii World Vision susţin că este important să fie pregătiţi tinerii pentru agricultura 4.0, familiarizându-i cu noile tehnologii încă din liceu (de altfel robotica şi programarea sunt în curicula de liceu în multe ţări). Astfel, aplicaţiile super-tehnologiilor vor atrage tineri cu idei, mai bine pregătiţi din punct de vedere tehnic către agricultură.

Foto: pixabay