Cât de sigure sunt legumele și fructele cultivate în România
Siguranța alimentelor pe care le punem zilnic pe masă devine o temă tot mai importantă, iar verificarea reziduurilor de pesticide din fructele și legumele românești ridică întrebări legitime despre calitate, control și încrederea consumatorilor, subiect analizat în emisiunea Viața la țară, realizată de Violeta Anghel.
Articol de Ramona Alexandrescu, 03 Februarie 2026, 13:07
Invitatul ediției a fost Romeo Şoldea, director general Autoritatea Națională Fitosanitară, care a vorbit despre rezultatele controalelor din 2025 și despre ce înseamnă, de fapt, depășirea limitelor la pesticide.
Anul trecut au fost prelevate și analizate aproape 5.000 de probe la nivel național, iar depășiri ale limitelor admise s-au găsit în 45 dintre ele, potrivit directorului ANF.
„Din cele aproape 5.000 de probe prelevate și analizate, în doar 45 s-au identificat depășiri ale limitelor de pesticide”, a explicat acesta în emisiune, adăugând că rata neconformităților ar fi sub 1%, ceea ce ar situa România sub media europeană raportată anterior.
Romeo Şoldea a subliniat că limitele maxime admise nu sunt „din burtă”, ci sunt stabilite la nivel european de European Food Safety Authority (EFSA) pe baza unor evaluări și teste pe termen lung.
„EFSA determină pentru fiecare sortiment de produs vegetal o limită maximă admisă. Ne indică pragul până la care prezența acestor pesticide este sigură pentru consumul uman”, a spus Romeo Șoldea.
În același timp, el a ținut să clarifice o confuzie frecventă: faptul că un produs are urme de pesticide nu înseamnă automat că este periculos.
„Nu înseamnă că dacă sunt în limite normale, nu e sigură pentru consum. Absolut”, a punctat el.
Într-o comparație pe înțelesul ascultătorilor, Romeo Șoldea a explicat de ce pesticidele sunt folosite în agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice și al presiunii crescute a bolilor și dăunătorilor.
„O agricultură performantă și sustenabilă nu se poate face fără a utiliza pesticidele. O analogie simplă este că produsele de protecție a plantelor sunt, practic, niște medicamente pentru plante”, a declarat acesta.
Contează enorm cum sunt folosite. Respectarea dozelor și a „timpilor de pauză”intervalul dintre tratament și recoltare este esențială.
„Dacă se respectă eticheta, dozele recomandate și timpii de pauză nu vor apărea probleme”, a spus directorul ANF.
Pentru cei care au nelămuriri, șeful ANF a recomandat consultarea specialiștilor din teritoriu.
„Avem o rețea de oficii fitosanitare prezente în fiecare județ. Colegii noștri din teritoriu vă pot răspunde, contactați-i și întrebați-i orice considerați”, a transmis el.
Un punct important atins în emisiune a fost capacitatea de laborator. În prezent, România are două laboratoare de reziduuri București și Târgu Mureș, iar în 2026 urmează să fie deschise încă trei.
„Anul acesta trebuie să operaționalizăm încă 3 noi laboratoare de reziduuri în județele Bacău, Olt și Arad”, a precizat Romeo Șoldea, estimând că numărul de probe analizate ar putea depăși 7.500 după extinderea rețelei.
Invitatul a vorbit și despre actualizarea legislației privind piața produselor de protecție a plantelor, despre care a spus că era rămasă în urmă.
„Legislația pe care funcționam era din 1995, neactualizată”, a afirmat el, explicând că noile reguli cresc semnificativ sancțiunile, inclusiv pentru comercializarea de produse cu depășiri.
„Înainte amendam cu 250 de lei. Acum suma aceasta este de 20.000 de lei”, a spus Romeo Șoldea, oferind și exemple pentru situații mai grave, precum utilizarea de produse neomologate.
În discuția cu ascultătorii, directorul ANF a menționat și programul de instruire pentru utilizatorii de produse de protecție a plantelor, care a fost digitalizat.
„Totul este digitalizat, sunt trei zile de curs, a patra zi testare online și se eliberează certificatul”, a explicat el, precizând că numărul beneficiarilor instruiți se apropie de 40.000 la nivel național.
