Măsuri de incluziune a ucrainenilor strămutaţi în România

'România s-a mobilizat exemplar în prima fază, de urgenţă, a răspunsului umanitar. Au fost asigurate (...) cazarea, hrana, diferite servicii de sprijin de urgenţă pentru peste un milion de cetăţeni ucraineni care au intrat în ţara noastră. Acum, însă, la trei luni distanţă de la momentul izbucnirii conflictului, aproape 90.000 de cetăţeni ucraineni au ales să rămână la noi în ţară, dintre care aproximativ 40.000 sunt copii. (...) Pentru a evita situaţii dramatice de excluziune, Guvernul a programat această a doua etapă de intervenţie. (...) Scopul fundamental al acestui plan de măsuri (...) se focusează pe ideea de a-i sprijini pe ucraineni să devină independenţi, adică să îşi poată găsi un loc de muncă, o locuinţă, să îşi poată înscrie copiii la şcoală şi să poată învăţa cât mai repede limba română astfel încât să se integreze în societatea noastră', a explicat Mădălina Turza, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Ea a precizat că planul a rezultat în urma activităţii a şase grupuri de lucru, organizate în urmă cu două luni la ministerele Muncii şi Solidarităţii Sociale, Sănătăţii, Educaţiei, Familiei şi Dezvoltării.

'Planul vizează o serie de măsuri pe şase domenii, respectiv educaţie, sănătate, ocupare, locuire, copii şi persoane vulnerabile. Principalele aspecte care sunt cuprinse în acest plan ce va fi, sperăm, cât mai curând aprobat vizează informarea adecvată a cetăţenilor ucraineni cu privire la drepturile şi obligaţiile lor prin înfiinţarea unui call center dedicat în limba ucraineană pe toate domeniile, prevenirea riscurilor de abuz şi exploatare, facilitarea accesului la piaţa muncii prin măsuri proactive din partea ANOFM şi a altor structuri', a completat Turza.

Potrivit acesteia, în domeniul educaţiei se au în vedere măsuri ţintite de sprijin pentru copiii ucraineni pentru ca ei să poată învăţa mai uşor şi mai repede limba română, adaptare curriculară, formarea profesorilor.

În domeniul sănătăţii se urmăreşte includerea în programele naţionale prin acordarea de materiale sanitare şi servicii dedicate şi prin oferirea de asistenţă, inclusiv în limba ucraineană.

'De asemenea, sunt o serie de măsuri ţintite pentru copii şi tineret care vizează asigurarea drepturilor lor la noi în ţară, înregistrarea copiilor din Ucraina în sistemul de protecţie şi înfiinţarea unei reţele naţionale de centre de tineret. De asemenea, în domeniul persoanelor vulnerabile, vorbim despre identificarea celor care sunt într-adevăr cu nevoi speciale pe teritoriul ţării noastre şi simplificarea accesului la servicii', a mai explicat Turza.

Ea a subliniat că, în complementaritate cu măsurile luate de Guvern, organizaţiile internaţionale de profil care sprijină România în gestionarea crizei refugiaţilor - Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, UNICEF România şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii - au dezvoltat un plan de răspuns pentru a sprijini efortul autorităţilor româneşti.

'Împreună, cele două planuri reprezintă răspunsul complet al României la criza umanitară a refugiaţilor', a transmis Mădălina Turza.

Foto: Adrian Lazar/tulceanostra.ro