Proiect: Mamele minore de peste 16 ani ar putea să decidă pentru copiii lor şi să primească direct drepturile financiare

Propunerea legislativă modifică şi completează Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

'Mamele minore care au împlinit vârsta de 16 ani au dreptul să decidă cu privire la copilul lor, putând să semneze orice document cu caracter medical şi social ce are legătură cu îngrijirea, creşterea şi dezvoltarea acestuia', prevede proiectul.

Potrivit acestuia, 'în cazul mamelor minore care au împlinit 16 ani indemnizaţia pentru creştere şi îngrijire copil, alocaţia de stat pentru copil atât mamelor, cât şi copilului sau copiilor lor, dar şi orice alte drepturi legale financiare de care beneficiază copilul, copiii acestora pot fi solicitate de către acestea şi se acordă inclusiv mamelor minore'.

Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că, în contextul social actual, în care numărul mamelor minore reprezintă 10% din totalul naşterilor din România şi aproape jumătate din cel înregistrat a nivelul UE, este 'nevoie stringentă de actualizarea cadrului legislativ în ceea ce priveşte această categorie socială'.

'Este necesară astfel o modificare legislativă care vizează dobândirea capacităţii de exerciţiu deplină a mamelor minore care împlinesc vârsta de 16 ani, astfel încât acestea să poată decide pentru ele şi pentru copilul lor în lucrul cu instituţiile statului, dar şi să beneficieze direct de servicii şi prestaţii financiare, nefiind nevoie de un intermediar în acest sens, adică de reprezentantul legal al mamei minore, părinte, tutore, partener de viaţă major', au apreciat aceştia.

Ei au menţionat că datele organizaţiilor neguvernamentale din domeniu arată că 70% dintre mamele cu vârsta sub 18 ani nu aveau acces la propria alocaţie, la alocaţia copilului şi nici la alte drepturi băneşti, precum ajutorul de 2.500 lei acordat la naştere.

'Faptul că nu au la dispoziţie un venit care li se cuvine duce la situaţii de dependenţă faţă de adulţii din preajmă, dar şi la situaţii de întreţinere sau prelungire a unui abuz. Pentru că nu îşi pot exercita drepturile în raport cu instituţiile statului, cererile pentru alocaţiile copiilor lor sunt depuse de tutorii mamelor minore sau de partenerii lor de viaţă în cazul în care aceştia sunt majori. Exemple de mame minore care se confruntă cu probleme de dependenţă financiară faţă de familia abuzatoare sunt multe', au transmis iniţiatorii proiectului.

Aceştia susţin că, în prezent, mamele minore nu beneficiază de statut juridic reglementat adecvat şi nu pot beneficia de prestaţiile financiare ori de servicii sociale în acord cu nevoile lor.

'Mamele minore nu beneficiază de aceleaşi drepturi precum o mamă care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină, care se poate reprezenta singură şi are calitate de reprezentat legal pentru copilul ei', mai explică iniţiatorii.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor este for decizional.A