Protecția socială, o prioritate ignorată de România în comparație cu restul Uniunii Europene
România se află din nou printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru protecția socială, potrivit unui infografic al Monitorului Social, publicat marţi.
Articol de Petruț Mazilu, 15 Iulie 2025, 13:04
Cu un procent semnificativ sub media europeană (12,8% din PIB), România investește mai puțin în sprijinirea categoriilor vulnerabile, cum ar fi pensionarii, persoanele cu dizabilități, familiile cu venituri mici și șomerii.
In rândul ţărilor Uniunii Europene (UE) un procent mai mic a fost înregistrat în Irlanda (8,1% din PIB), Malta (9,7%) şi Ungaria (12,3%).
Proiectul Fundaţiei Friedrich Ebert România relevă faptul că, la polul opus, statele-membre care alocă cel mai mare procent din PIB pentru protecţie socială sunt: Finlanda (25,7%), Franţa (23,4%), Austria (21,4%), Luxemburg (20,2%) şi Belgia (20,1%), noteaza Agerpres.
Când vine vorba despre cheltuielile totale cu protecţia socială, România alocă aproximativ 1.766 de euro/cap de locuitor, după cum arată cele mai recente date ale Eurostat, în anul 2022.
În urma ţării noastre se află Bulgaria (1.631 de euro), ambele ţări plasându-se la distanţe considerabile faţă de media UE (8.212 euro) şi de ţările nordice şi vestice, după cum urmează: Danemarca (15.368 de euro), Suedia (12.253 de euro), Finlanda (11.414 de euro), Germania (11.341 de euro), Franţa (11.462 de euro), Olanda (11.708 de euro) şi Austria (11.283 de euro).
Cheltuielile publice pentru protecţia socială reflectă funcţia principală a guvernului în redistribuirea unor venituri şi plăţi obligatorii către populaţia vulnerabilă.
Acestea cuprind nouă tipuri de cheltuieli, printre care: pensiile, indemnizaţiile în caz de boală şi invaliditate, indemnizaţiile de şomaj, alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile pentru familii, locuinţele sociale, ajutoarele sociale etc.
În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecţie socială s-au menţinut la un nivel relativ ridicat în 2023 datorită măsurilor guvernamentale menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie.
Din totalul cheltuielilor publice cu protecţia socială, se evidenţiază două categorii la care România nu stă bine: ajutorul de şomaj şi locuirea socială.
România alocă doar 0,2% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială pentru asigurarea indemnizaţiei de şomaj, ceea ce ne clasează pe ultima poziţie din UE, alături de Polonia (0,82%) şi de Malta (0,87%).
Cele mai mari alocări bugetare cu plăţile şomajului sunt înregistrate în Spania (6,22%), Franţa (5,64%), Lituania (5,24%) şi Finlanda (5%).
Beneficiile sociale pentru asigurarea locuirii plasează ţara noastră pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, cu o alocare bugetară de doar 0,04% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială, alături de Bulgaria (0%) şi Croaţia (0,01%).
Procentual, aproape de România se află Polonia (0,12%), Slovenia (0,15%) şi Slovacia (0,18%).
