Ascultă Radio Antena Satelor Live

Recensământ: Populaţia rezidentă din Harghita este de 291.950 persoane. 85,66% sunt maghiari

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021 (RPL2021) arată că populaţia rezidentă a judeţului Harghita este de 291.950 persoane, în scădere cu 18.916 locuitori faţă de recensământul precedent, din 2011, iar din cei care şi-au declarat etnia, 11,41% sunt români, iar 85,66% sunt maghiari.

Recensământ: Populaţia rezidentă din Harghita este de 291.950 persoane. 85,66% sunt maghiari

31 Ianuarie 2023, 14:09

Potrivit unui comunicat transmis de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Harghita, la recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 271.001 persoane, din totalul celor 291.950 de persoane care formează populaţia rezidentă a judeţului Harghita.

S-au declarat români 33.634 de persoane, adică 11,41%, populaţia de etnie maghiară fiind în număr de 232.157 de persoane, (85,66%), romi s-au declarat 4.928 de persoane (1,81%), iar 282 de persoane (1,12%) aparţin altor etnii.

Conform liberei declaraţii a celor 270.828 de persoane care au declarat limba maternă, pentru 87,18% limba maghiară reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 12,33% limba română este prima limbă vorbită, iar 0,42% au declarat limba romani ca fiind prima limbă vorbită în familie în perioada copilăriei.

În ceea ce priveşte structura confesională, această a fost declarată de 269.064 de persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Harghita şi arată că 11,6% sunt de religie ortodoxă, 66,2% de religie romano-catolică, 12,1% de religie reformată, iar 10,1% dintre persoanele care au declarat religia aparţin altor religii.

În comunicat se mai precizează că, pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi în cazul persoanelor pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.

'Ca urmare, structurile pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente', punctează sursa citată.

Rezultatele provizorii ale recensământului din Harghita mai arată că fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţ crescând la 41,7 ani, faţă de 39,8 ani, la recensământul precedent.

Faţă de vârsta medie pe ţară, vârsta medie a judeţului Harghita este mai mică.

În comunicat se mai arată că majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin, adică 148.322 persoane, reprezentând 50,8 % şi trăieşte în mediul rural (173.196, reprezentând 59,3%).

Localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt comuna Leliceni care a ajuns la o populaţie de 2.471 persoane, cu 461 de persoane mai mult decât în 2011, comuna Păuleni-Ciuc, cu o populaţie rezidentă de 2.057 persoane, cu 226 de persoane mai mult decât în 2011 şi comuna Brădeşti, cu o populaţie rezidentă de 2.122 de persoane, cu 207 persoane mai mult decât în 2011.

Localităţile din Harghita cu cele mai mari scăderi de populaţie înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Gheorgheni, care are 15.884 de locuitori, cu 2.493 mai puţin faţă de populaţia din 2011, adică 13,57%, şi comuna Gălăuţaş, cu 2.039 de locuitori, mai puţin cu 459, adică 18,37% faţă de populaţia din 2011.

Comuna cea mai mică din judeţ este comuna Dârjiu, cu numai 851 de locuitori, în scădere faţă de 2011, când s-au recenzat 1.036 de locuitori, în vreme ce comuna Praid este cea mai mare din judeţ, la fel ca şi la recensământul precendent, cu 6.542 locuitori, populaţia crescând cu 40 persoane.

Staţiunea Băile Tuşnad este oraşul cel mai mic din Harghita, cu 1.372 de locuitori, faţă de 1.641 de locuitori în 2011, iar cel mai mare oraş din judeţ, conform rezultatelor provizorii ale recensământului este Cristuru Secuiesc, cu 8.797 de locuitori.

Municipiul Miercurea-Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita, are o populaţie rezidentă de 34.484 de persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 4.482 de persoane.

Între cele două recensăminte, şi-a păstrat dimensiunea o singură localitate din judeţ, respectiv comuna Satu Mare.

În comunicatul Direcţiei Judeţene de Statistică se mai precizează că din populaţia rezidentă a judeţului, 45,2% sunt căsătoriţi legal, 43,6% nu au fost niciodată căsătoriţi, iar persoanele văduve reprezintă 5,5% din totalul populaţiei rezidente a judeţului.

În ceea ce priveşte studiile, 47,8% au nivel mediu de educaţie, 41,3% nivel scăzut şi 10,9% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educaţie, judeţul Harghita se situează pe locul 27 în ierarhia judeţelor, se arată în comunicat.

Populaţia activă a judeţului Harghita este de 123.265 de persoane, fiind compusă din 116.019 persoane ocupate şi din 7.246 şomeri, iar populaţia inactivă cuprinde 168.685 de persoane, din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (40,8%), iar elevii şi studenţii aproximativ o treime (32,8%).

Foto: wikipedia.org

Sistemul de sănătate din Olt, sub presiune din cauza lipsei de medici de familie
Social 06 Februarie 2026, 16:06

Sistemul de sănătate din Olt, sub presiune din cauza lipsei de medici de familie

Asistenţa medicală primară din judeţul Olt se sprijină tot mai mult pe medici aflaţi la vârsta pensionării, în condiţiile în...

Sistemul de sănătate din Olt, sub presiune din cauza lipsei de medici de familie
Violenţa domestică în Alba, în scădere faţă de 2024, cu cele mai multe intervenţii în mediul urban
Social 06 Februarie 2026, 15:43

Violenţa domestică în Alba, în scădere faţă de 2024, cu cele mai multe intervenţii în mediul urban

Datele centralizate pentru anul 2025 indică o scădere a intervenţiilor poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică din...

Violenţa domestică în Alba, în scădere faţă de 2024, cu cele mai multe intervenţii în mediul urban
Violența dintre copii, un semnal de alarmă. Telefonul Copilului: Este un eșec colectiv
Social 06 Februarie 2026, 15:29

Violența dintre copii, un semnal de alarmă. Telefonul Copilului: Este un eșec colectiv

Creșterea agresivității în rândul copiilor și adolescenților, atât în viața reală, cât și în mediul online, a fost tema...

Violența dintre copii, un semnal de alarmă. Telefonul Copilului: Este un eșec colectiv
Violența juvenilă și răspunderea penală a minorilor, în dezbatere publică. Ce spune legea și ce ar putea urma
Social 06 Februarie 2026, 14:15

Violența juvenilă și răspunderea penală a minorilor, în dezbatere publică. Ce spune legea și ce ar putea urma

Excesul de violență din societatea actuală a readus în atenția publicului o temă delicată: răspunderea penală a minorilor....

Violența juvenilă și răspunderea penală a minorilor, în dezbatere publică. Ce spune legea și ce ar putea urma
Dezechilibrele sociale plasează România în fruntea clasamentului UE al sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilităţi
Social 06 Februarie 2026, 12:28

Dezechilibrele sociale plasează România în fruntea clasamentului UE al sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilităţi

Vulnerabilitatea socială rămâne o problemă majoră în România, unde o pondere semnificativă a persoanelor de peste 16 ani cu...

Dezechilibrele sociale plasează România în fruntea clasamentului UE al sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilităţi
Indisciplina pietonilor şi viteza în topul cauzelor accidentelor rutiere grave din Gorj
Social 05 Februarie 2026, 12:47

Indisciplina pietonilor şi viteza în topul cauzelor accidentelor rutiere grave din Gorj

Indisciplina pietonilor a devenit principalul factor generator de tragedii rutiere în județul Gorj pe parcursul anului 2025,...

Indisciplina pietonilor şi viteza în topul cauzelor accidentelor rutiere grave din Gorj
Drumul alimentelor românești, de la tradiție la marginalizarea prin produse procesate
Social 04 Februarie 2026, 13:10

Drumul alimentelor românești, de la tradiție la marginalizarea prin produse procesate

Transformările din stilul de viaţă şi din piaţa alimentară au făcut ca mâncarea tradiţională şi produsele locale să fie tot...

Drumul alimentelor românești, de la tradiție la marginalizarea prin produse procesate
Cât de sigure sunt legumele și fructele cultivate în România
Social 03 Februarie 2026, 13:07

Cât de sigure sunt legumele și fructele cultivate în România

Siguranța alimentelor pe care le punem zilnic pe masă devine o temă tot mai importantă, iar verificarea reziduurilor de...

Cât de sigure sunt legumele și fructele cultivate în România