Sarcinile la minore, o criză de sănătate publică în România

Potrivit autorilor, ghidul își propune să sprijine factorii de decizie, specialiștii și publicul larg în înțelegerea și combaterea acestei probleme de sănătate publică și a fost elaborat ca un răspuns la nevoile sutelor de mii de adolescenți care trăiesc cu teama unei sarcini nedorite, în umbra violenței de gen, ale copiilor care trec prin abuzuri sexuale și sunt apoi lipsiți de îngrijire și protecție din partea autorităților și, nu în ultimul rând, la nevoile sutelor de mii de fete, mame minore în prezent, care trăiesc maternitatea extrem de timpurie dintr o obligație.

Ghidul a fost lansat recent în cadrul unui eveniment care a reunit reprezentanți ai autorităților - Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați -, moașe, medici de obstetrică-ginecologie, reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, ai UNICEF, ai Organizației Mondiale a Sănătății, precum și experți și reprezentanți ai societății civile. Ghidul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Focus pe mamele minore. Conștientizare și acțiune”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos, proiect în cadrul căruia peste 14.000 de mame minore și tineri au primit consiliere, servicii și management de caz pentru sănătatea reproducerii din partea moașelor și colaboratorilor Asociației Moașelor Independente și Asociației Moașelor din România.

„Toată lumea ar trebui să aibă acces la educație sexuală cuprinzătoare și la servicii privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. Inclusiv fetele tinere care au devenit deja mame pentru că nu au avut acces la educație și servicii sau pentru că au fost supuse violenței bazate pe gen. Considerăm că activitatea moașelor devine și mai importantă acum când drepturile femeilor și fetelor sunt puse în discuție în întreaga lume. Țările de Jos se angajează să ajute la respectarea drepturilor femeilor și a egalității de gen, precum și a democrației, libertății și drepturilor omului pentru toți”, a declarat Hinke Nauta, Deputy Head of Mission, Ambasada Regatului Țărilor de Jos. „Statisticile sunt îngrijorătoare, iar în spatele fiecărui număr se află o poveste – o fată tânără care are nevoie de sprijin, de educație, de înțelegere. Avem nevoie de un efort coordonat, în care educația pentru sănătate să devină parte integrantă a curriculei școlare, iar accesul la servicii de sănătate și consiliere să fie facilitat pentru toate tinerele din România”, a declarat în cadrul evenimentului Alina Cimpoieru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

„Personalul medical din maternități trebuie să fie format pentru a interveni în prevenirea recurenței sarcinilor la minore, pentru ca fiecare adolescentă care naște să nu mai fie nevoită să nască din nou tot la o vârstă extrem de fragedă. Avem urgent nevoie de metode contraceptive de lungă durată disponibile în fiecare maternitate, gratuit, pentru a fi folosite la fiecare mamă, cu acordul ei și al tutorilor în cazurile sub 16 ani, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită. Cealaltă problemă este prevenirea recurenței abuzului. Și pentru asta personalul medical trebuie să fie mai bine pregătit privind răspunsul, raportarea și referirea abuzurilor sexuale asupra minorelor. La Asociația Moașelor din România vom sprijini maternitățile în aceste două aspecte cu tot ce putem pentru că trebuie să vedem o scădere drastică a numărului de nașteri recurente la minore în anul următor”, a explicat Irina Mateescu, moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România.

„Statisticile actuale ne avertizează că aproape jumătatea din mamele minore sub 15 ani din Uniunea Europeană aparțin României. În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru a deveni mame, afirmație certificată de frecvența complicațiilor legate de sarcină, naștere sau făt/nou-născut în astfel de situații. De asemenea, condiția de gravidă/mamă minoră nu este o normalitate nici pentru statusul lor psihologic, dovadă fiind studiile care au evidențiat apariția unor tulburări cu efecte pe termen lung atât pentru viitoarea mamă, cât și pentru copilului ei. Cele mai frecvente asocieri statistice cu vârsta fragedă a mamei la naștere se referă la prematuritate, la tulburările de dezvoltare ale fătului și consecințele acestora. Și ca o continuitate, prematuritatea şi complicațiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România. Este unanim recunoscut că una dintre principalele cauze ale fenomenului mame minore este lipsa educației pentru sănătatea reproducerii în rândul adolescenților. În opinia AMI, soluția cost-efectivă și la îndemână pentru ameliorarea acestui fenomen o reprezintă moașele care dețin competențele și abilitățile necesare pentru efectuarea unei prevenții sustenabile și acordarea de servicii calificate în acest sens”, a declarat Melania Tudose, moașă licențiată, doctor în medicină, președinta Asociației Moașelor Independente.

„Anual, aproximativ 12.000 de fete adolescente sau chiar copii își pierd șansa de a-și atinge potențialul maxim de educație și sănătate și de a deveni active pe piața muncii pentru că au dat naștere mult prea devreme. Problematica sarcinilor la minore este multidimensională, ea are efecte educaționale, de sănătate și sociale. Sănătatea reproducerii, accesul la programe de educație pentru sănătatea reproductivă și la serviciile de sănătatea reproducerii, inclusiv cele de planificare familială reprezintă ținte ale obiectivului de dezvoltare durabilă care vizează asigurarea unei vieți sănătoase și a bunăstării pentru toți cetățenii de orice vârstă. Rata natalității la fetele minore este unul din indicatorii care monitorizează progresul către atingerea obiectivului sănătate. Prin urmare, problematica sarcinilor la fetele de vârstă minoră este una care nu poate fi ignorată, trebuie prioritizată și adresată intersectorial”, a declarat Carmen Ungurean, șef secție Prevenire boli netransmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Conform datelor prezentate în document, în România, în ultimii 5 ani, au avut loc peste 88.000 de nașteri la mame minore, dintre care peste 84.000 de nașteri la mame cu vârsta între 15 și 19 ani și peste 3.600 la mame cu vârsta sub 15 ani. Autorii arată că sarcina la minore este o problema cu riscuri medicale, psihologice și sociale și prezintă o serie de recomandări și moduri de implicare pentru prevenirea sarcinilor la minore. Totodată, prezintă mărturii ale mamelor minore și interviuri cu specialiști care interacționează cu mame minore. De asemenea, ghidul cuprinde un capitol dedicat vulnerabilităților multiple și nevoilor specifice de intervenție în cazul adolescentelor din centrele maternale.