Sondaj: Majoritatea românilor consideră Rusia vinovată pentru războiul din Ucraina

De asemenea, 65% au o părere bună despre faptul că NATO şi SUA trimit mai multe trupe în România, relevă un sondaj realizat, în perioada 16 - 21 mai, de INSCOP Research.

Potrivit cercetării, 71,2% dintre români menţionează Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, 10,4% - SUA, 4,5% - Ucraina, 3,9% - NATO şi 1,7% - UE, iar 8,3% nu ştiu sau nu răspund.

La întrebarea cine ar câştiga războiul din Ucraina, 50,3% dintre respondenţi au apreciat că Ucraina, 26,1% - Rusia, iar 23,5% nu ştiu sau nu răspund.

De asemenea, 87,3% dintre români sunt de acord cu afirmaţia că 'liderii ruşi ar trebui să fie condamnaţi pentru crimele de război din Ucraina', 7,7% îşi exprimă dezacordul şi 4,9% nu ştiu sau nu răspund.

Totodată, 21,9% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia că 'Rusia va folosi arme nucleare în Ucraina pentru a câştiga războiul', în timp ce 73,5% nu cred acest lucru, iar 4,5% nu ştiu sau nu răspund.

Despre ipoteza ocupării Republicii Moldova, 22,7% dintre intervievaţi cred că Rusia va ocupa Republica Moldova, mai mult de două treimi (68,7%) nu sunt de acord cu acest lucru, iar 0,3% nu ştiu sau nu răspund, mai arată sondajul.

Potrivit cercetării sociologice, 65% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO şi SUA trimit mai multe trupe în România - faţă de 59,2% care aveau această opinie în februarie, 31,7% au o părere proastă, în scădere de la 35,4% în februarie, iar 3,4% nu ştiu sau nu răspund.

În privinţa atitudinii României în cadrul NATO, 51,2% dintre români sunt de părere că ţara noastră trebuie îşi îndeplinească obligaţiile de stat de membru NATO şi să ajute militar statul aliat atacat, 28% consideră că nu trebuie să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale şi hrană, iar 15,9% sunt de părere că trebuie să rămână neutră. Doar 3% dintre români cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 1,9% nu ştiu sau nu răspund.

De asemenea, doar 14,6% dintre respondenţi cred că România trebuie să iasă din Uniunea Europeană, în scădere semnificativă faţă de februarie, când 22,4% erau de această părere, în timp ce 83% se opun unui Ro-Exit, faţă de 74,7% în februarie 2022, mai arată sondajul.

Totodată, doar 11,9% dintre români, faţă de 15,7% în februarie, cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 86% spun că România trebuie să rămână în NATO, faţă de 81,2% în februarie, iar 3,2% nu ştiu sau nu răspund.

Conform sondajului, 50,5% dintre români consideră că achiziţiile de armament avansat din SUA ajută la întărirea Armatei României, iar 41,5% cred că acest lucru ajută doar la creşterea profiturilor producătorilor de armament, iar 8,1% nu ştiu sau nu răspund.

Doar 32% dintre români mai consideră că 'dacă ar dori, armata Rusiei ar ajunge în cinci zile la Bucureşti', comparativ cu luna februarie, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, când procentul celor care erau de acord cu această afirmaţie era aproape dublu (61,2%). Două treimi dintre români (65,7%) nu sunt de acord cu această afirmaţie, faţă de 36% în februarie, iar 2,3% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Sondajul relevă şi că procentul celor care consideră că 'Rusia apără valorile tradiţionale în faţa decadenţei morale a ţărilor occidentale' s-a redus drastic. Astfel, doar 24,7% dintre români mai cred acest lucru, faţă 41,4% în februarie, în timp ce 67,5% nu mai cred că Rusia apără valorile tradiţionale, faţă de 50,6% în februarie, iar 7,9% nu ştiu sau nu răspund.

Cercetarea sociologică a cuprins şi situaţia privind gazul de la Marea Neagră şi independenţa energetică a României.

Procentul românilor care cred că, prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia, a crescut, ajungând la 66,9%, faţă de 53,2% în februarie. 26,7% dintre respondenţi cred că gazul extras din Marea Neagră va fi vândut în Occident şi nu va rămâne în România, iar 6,4% nu ştiu sau nu răspund.

Cercetarea a fost făcută la comanda Asociaţiei New Strategy Center, prin interviuri telefonice, pe un eşantion de 1.100 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative. Marja de eroare a datelor este de plus/minus 2,9%, la un grad de încredere de 95%.

Foto: pixabay