Supraaglomerarea locuințelor afectează peste jumătate dintre familiile cu copii din România
Datele publicate de Monitorul Social dezvăluie o realitate adesea ignorată: milioane de români trăiesc înghesuiți, iar condițiile locative precare afectează mai ales copiii. Lipsa locuințelor accesibile și politicile publice limitate în domeniul locuirii adâncesc decalajele sociale. Situația devine critică în marile orașe, unde prețurile și spațiul insuficient lasă tot mai multe familii fără alternative decente.
Articol de Petruț Mazilu, 28 Octombrie 2025, 13:35
'România se află în rândul ţărilor UE cu cel mai mare procent din populaţie care trăieşte în condiţii de locuire extrem de precare. 9,6% din populaţia totală a ţării noastre se află în deprivare severă de locuire, arată datele oficiale ale Eurostat pe anii 2023-2024. Rata deprivării severe de locuire este definită ca procentul populaţiei care locuieşte într-o locuinţă considerată supraaglomerată, care prezintă în acelaşi timp cel puţin una din caracteristicile următoare: acoperiş cu scurgeri, fără baie/duş şi fără toaletă interioară sau o locuinţă considerată prea întunecată. La acest capitol, ţara noastră este depăşită doar de Letonia unde 11,5% din populaţie este înregistrată ca trăind în deprivare severă de locuire. Alte state din UE care se confruntă cu procente ridicate din populaţie care locuieşte în condiţii extrem de precare sunt: Grecia (6,9% din populaţie), Bulgaria (6%), Portugalia (6%), Italia (5,8%). La polul opus se situează Malta (0,5% din populaţie), Irlanda (0,9%) şi Finlanda (1%)', menţionează sursa citată.
Potrivit Monitorului Social, în România, procentul de 9,6% din populaţie care trăieşte în deprivare severă de locuire este însă în scădere faţă de anii anterior când era chiar şi mai ridicat: 19,8% în 2015 şi 14,2% în 2020.
Una dintre cele mai răspândite probleme cu care se confruntă românii când vine vorba de locuire este supraaglomerarea: 59,3% dintre familiile cu copii din România trăiesc în locuinţe supraglomerate, cel mai mare procent dintre statele membre UE.
Procente ridicate se înregistrează şi în Bulgaria cu 52,9% şi Letonia cu 52,2%. La polul opus se află Olanda (6,2% din familiile cu copii trăiesc în locuinţe supraaglomerate), Malta (5%) şi Cipru (3,8%).
Nici la capitolul elemente sanitare România nu se află într-o situaţie mai bună: 13,9% din populaţia totală nu are nici baie, nici duş, nici toaletă cu apă în gospodărie, comparativ cu Letonia (5,2%), Bulgaria (4,7%), şi Lituania (4,5%).
Pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populaţie, autorităţile ar trebui să investească în locuinţe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent, subliniază sursa citată.
Conform Monitorului Social, Strategia Naţională pentru Locuire 2022-2050 trebuie reformulată pentru a include locuinţele publice ca soluţie strategică pentru adresarea problemelor de supraaglomerare şi de insalubritate.
