Transfăgărășanul, una dintre cele mai frumoase rute montane din Europa, celebrează 51 de ani de la deschiderea oficială

'Transfăgărăşanul este una din dovezile incontestabile ale performanţelor ingineriei româneşti. Dorim să continuăm aceste performanţe, iar în ultimii ani, am dovedit capacitatea României de a construi infrastructură modernă, chiar şi în situaţii dificile.', a afirmat Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

In prezent, compania are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulaţie anuală, sporind astfel siguranţa şi atractivitatea turistică a zonei, respectiv amenajare parcări, construcţie zone de tip 'viewpoint'.

'Astăzi, 20 septembrie 2025, marcăm 51 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărăşanului (DN 7C), unul dintre cele mai spectaculoase proiecte de infrastructură realizate în România 100%, un pisc al ingineriei româneşti, proiectarea şi execuţia fiind integral românească. La 51 de ani de la inaugurare aducem un omagiu celor care l-au conceput, l-au construit şi l-au păstrat în funcţiune până astăzi, celor care prin muncă şi sacrificiu, au creat un simbol al României moderne', a menţionat compania de drumuri.

Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km şi o altitudine maximă de 2.042, Transfăgărăşanul este şi astăzi o dovadă clară a îndemânării şi determinării celor care au avut viziunea de a străbate Munţii Făgăraş cu o şosea unică în Europa, precizează sursa citată.

'Generalul de Brigadă Nicolae M. Mazilu, declara în cartea sa 'Enigma Transfăgărăşanului': 'Am scris 'Enigma Transfăgărăşanului', a cărui epopee am trăit-o în întregime, în calitate de Comandant al Şantierului din sectorul nordic al drumului, unde mi-a bătut inima lângă fiecare om, militar sau civil, de a cărui viaţă răspundeam în fiecare minut'. 'Pentru noi, cei ce l-am construit, el rămâne 'dragul nostru Transfăgărăşan', cu toate că pe timpul construcţiei era un balaur cu o sută de capete, o sută de capete cu tot atâtea guri, care timp de peste patru ani s-au hrănit cu milioane de metri cubi de rocă (dislocată cu explozivi), cu brazi seculari, cu unelte, maşini, utilaje şi din păcate, chiar cu vieţi omeneşti! Aproape 40 de morţi şi încă pe atâţia răniţi au constituit jertfa de sânge pentru îmblânzirea acestui balaur uriaş! Aşa cum Meşterul Manole n-a putut înălţa Mănăstirea Argeşului, până n-a sacrificat în zidurile ei ce avea el mai scump, aşa şi 'Transfăgărăşanul' şi-a cerut tributul lui de materiale, sudoare, lacrimi, vieţi omeneşti şi sânge!' Pentru noi, constructorii, 'Transfăgărăşanul' a însemnat, pe lângă afirmarea noastră ca specialişti, şi cea mai mare încleştare fizică şi nervoasă din viaţa noastră. Am fost ca în război!', notează CNAIR.

Potrivit sursei citate, pe versantul Nordic, la cota 1.200 m, se află monumentul 'Poarta Geniştilor' care comemorează evenimentul din martie 1971, când trupele de geniu ale Armatei Române au deschis un sector foarte dificil al Transfăgărăşanului prin dinamitare şi pe a cărui placă este scris: 'Înfruntând greutăţi deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărăşan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii genişti, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc Poarta Geniştilor.

'Câţiva kilometrii mai sus, la cota 1.600, se găseşte 'Poarta Întâlnirii', un monument pe a cărui placă este scris: 'În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunităţi de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărăşan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii genişti au denumit acest loc Poarta Întâlnirii', menţionează compania.

Renumit pentru frumuseţea sa aparte, Transfăgărăşanul atrage anual foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate.

Datorită efortului şi sacrificiului inginerului Dumitru Ducaru, alături de Colonelul Nicolae M. Mazilu şi de toţi cei care au muncit la acest proiect, România se mândreşte astăzi cu un drum minunat, care apare în toate materialele despre ţară şi care a fost numit de cei de la emisiunea 'Top Gear' drept 'cel mai surprinzător drum din lume, precizează CNAIR.

'Cel mai bun drum din lume! România, îţi mulţumim că ai acest drum.', a afirmat Jeremy Clarkson, BBC.

În cartea inginerului Dumitru Ducaru, 'Fascinaţia trecerii munţilor', precum şi în Monografia IPTANA '50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor, 1953-2003', sunt detaliate unele elemente tehnice ale Transfăgăraşanului.

Conform sursei citate, lungimea totală a drumului este de 91 km, împărţiţi astfel: 40 km terasamente din pământ, 21 km terasamente din material stâncos şi 30 km de lărgire a drumului existent.

Totodată, lăţimea părţii carosabile este de 6 metri, la care se adaugă supralărgiri în curbe, iar lăţimea platformei este de 8 metri, tot cu supralărgiri în zonele de curbe.

'Partea carosabilă este acoperită cu îmbrăcăminte asfaltică. Traseul are 800 de curbe în plan orizontal, iar serpentinele însumează o lungime totală de 5432 metri, cu raze minime de 15 metri, racordate prin curbe progresive - clotoide. Declivităţile variază între 6% şi 8% pe o distanţă de 23,293 km, iar pe alte segmente sunt mai mici de 6%, cu unele porţiuni punctuale de 9% şi 9,23%. Altitudinea maximă atinge 2.040 metri, în zona km 117. Sunt cinci tuneluri cu o lungime totală de 1226,10 metri, cel mai lung măsurând 878 metri', notează CNAIR.

Pe întreg traseul s-au executat terasamente în volum de 3,8 milioane metri cubi din pământ şi stâncă, zidărie în volum de 290 de mii metri cubi pe o lungime de 8036 metri, 28 de poduri şi viaducte, 515 podeţe, 80 km de parapete şi 1108 metri de copertine.

'Transfăgărăşanul nu este doar un drum, el este un reper naţional, o realizare tehnică remarcabilă şi nu în ultimul rând, o lecţie de voinţă şi solidaritate.', notează CNAIR.