Un studiu recent arată că elevii români suferă de vulnerabilități emoționale majore

Raportul este elaborat în cadrul proiectului 'Politici şi resurse pentru şcoli sigure şi suportive', finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic şi implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România, cu asistenţa tehnică a UNICEF şi în cooperare cu Comisia Europeană - SG REFORM.

Astfel, arată documentul, un procent notabil al elevilor manifestă simptome asociate cu oboseala cronică, anxietatea, nefericirea, singurătatea, precum şi comportamente cu risc crescut precum bullying-ul, autovătămarea şi consumul de substanţe psihoactive.

Aceste vulnerabilităţi sunt mai accentuate la fete, elevi din urban, elevi cu CES, romi şi refugiaţi.

Analiza indică o situaţie generală redusă a bunăstării psihologice, care solicită intervenţii psihoeducaţionale specializate şi adaptate. Vulnerabilităţile emoţionale ale elevilor nu pot fi tratate ca fenomene izolate.

Datele arată că 23% dintre elevii de gimnaziu - adică aproximativ 1 din 4 - prezintă un risc de tulburări emoţionale manifestate în spaţiul şcolar.

Manifestările cel mai frecvent raportate de elevi sunt oboseala persistentă (45%), agitaţia şi neliniştea (33%), supărarea şi îngrijorarea excesivă (31%). Aceste manifestări indică dificultăţi persistente în gestionarea emoţiilor în mediul educaţional.

Riscurile sunt distribuite inegal între sexe, cu o incidenţă dublă a tulburărilor de internalizare (manifestări din sfera anxietăţii şi depresiei clinice) în rândul fetelor, comparativ cu băieţii, şi o prevalenţă ridicată în cazul elevilor care se autoidentifică ca non-binari.

Totodată, frecvenţa dezechilibrelor emoţionale creşte progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a, în special în zona riscului moderat.

Aceste dezechilibre sunt recunoscute de toţi actorii educaţionali consultaţi - părinţi, profesori, consilieri şi specialişti -, care semnalează o deteriorare accelerată a stării emoţionale a elevilor, în special în clasele terminale.

Raportul mai arată că aproximativ 70% dintre elevi consideră că au un echilibru socio-emoţional adecvat în şcoală şi se simt bine între colegi. Peste 80% recunosc că îşi ajută colegii şi îşi asumă greşelile, ceea ce sugerează o bază relaţională pozitivă.

Cu toate acestea, doar 63% se simt respectaţi în şcoală, iar 60% se simt protejaţi împotriva ameninţărilor, iar doar 54% ar apela la consilierul şcolar în cazul unei probleme. Aproximativ 40% nu se simt încurajaţi să îşi exprime opiniile, iar 35% nu pot discuta deschis cu un profesor; 26% declară că au experimentat situaţii de frică faţă de anumiţi colegi.

Încrederea în şcoală şi în profesori scade semnificativ odată cu vârsta, iar elevii din clasele mai mari se simt tot mai puţin ascultaţi şi valorizaţi.

Potrivit studiului, aproximativ 13% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de dezechilibru socio-emoţional, cu deficite în cel puţin trei dintre cele cinci dimensiuni SEL.

Deficitul de gestionare a emoţiilor influenţează negativ întregul echilibru socio-emoţional, iar elevii aflaţi în risc înregistrează scoruri mai scăzute la toate componentele SEL. Riscul este amplificat de factori sociali precum sărăcia, apartenenţa etnică sau statutul de refugiat, care favorizează izolarea şi dificultăţile de adaptare.

În general, relevă studiul, elevii declară o stare de bine ridicată: 66% sunt mulţumiţi de aspectul fizic, 72% se consideră inteligenţi, iar 93% afirmă că primesc sprijin familial. Totuşi, 12% dintre copii prezintă risc de alterare a stării de bine atât în mediul şcolar, cât şi acasă, iar alţi 4% se simt bine acasă, dar percep şcoala ca pe un mediu negativ.

Elevii aflaţi în risc emoţional îşi conştientizează stările şi tind să se autoevalueze negativ în toate dimensiunile: imagine corporală, inteligenţă, sprijin familial. Aceştia îşi acordă scoruri medii de 4,95/10 privind echilibrul emoţional, comparativ cu 7,06/10 în rândul colegilor fără risc.

Dintre elevii cu risc de alterare a stării de bine la şcoală, 52% prezintă şi dificultăţi în reglarea emoţională, iar 48% dintre cei cu dezechilibru socio-emoţional au o stare de bine afectată.

Fenomenele de agresivitate şi bullying sunt prezente într-o proporţie semnificativă în şcoli, afectând stabilitatea emoţională a elevilor. Aproximativ 19% dintre elevi raportează experienţe frecvente de intimidare, tachinare sau jigniri, mai ales în clasele inferioare ale gimnaziului.

În plus, aproximativ 16% dintre elevi prezintă risc mediu sau ridicat de a fi fost victime ale bullyingului, iar 15% au fost agresori. Totodată, 11% prezintă risc de auto-vătămare sau consum de substanţe. Comportamentele de risc se cumulează adesea: 38% dintre victime sunt şi agresori, iar jumătate dintre elevii cu risc de auto-vătămare sunt implicaţi şi în alte forme de violenţă.

Un procent îngrijorător de elevi (25%) manifestă tendinţe de auto-vătămare, mai frecvente în rândul fetelor.

Raportul arată că elevii care au dificultăţi în gestionarea emoţiilor prezintă de peste două ori mai frecvent riscuri de auto-vătămare sau consum de substanţe.

De asemenea, scorurile scăzute la conştiinţa de sine şi la abilităţile de relaţionare se corelează cu o probabilitate mai mare de a deveni victime sau agresori. Mai mult, 27% dintre agresori şi 38% dintre victime declară o stare de bine afectată la şcoală.

Atitudinea pasivă a colegilor agravează fenomenul: 46% dintre elevi afirmă că nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune.

Raportul analizează starea de bine, echilibrul emoţional şi sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, în contextul transformărilor din sistemul educaţional şi al provocărilor generate de mediul digital, inegalităţile sociale şi presiunea academică.