Verificările ANPC se intensifică, dar eficiența sancțiunilor ridică semne de întrebare

Descoperirile făcute de inspectori au generat un val de reacții din partea consumatorilor și comercianților, iar imaginile cu gândaci în bucătării, produse expirate, alimente depozitate necorespunzător și echipamente murdare au devenit rapid virale pe rețelele sociale.

Deși aceste controale sunt percepute de mulți drept o măsură necesară pentru protejarea sănătății publice, există și voci care susțin că acțiunile ANPC ar putea fi mai mult un spectacol mediatic decât o soluție reală pentru îmbunătățirea siguranței alimentare.

Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori, invitat în emisiunea Viața la Țară, realizată de Violeta Anghel a atras atenția asupra unei probleme mai profunde: controalele de acest tip nu sunt o noutate, iar imaginile șocante din bucătării sau magazine apar constant de ani de zile, fără ca situația să se îmbunătățească.

“Dacă astfel de nereguli continuă să fie descoperite la fiecare control, înseamnă că sancțiunile aplicate nu au un efect real de descurajare. În România, există mai multe instituții responsabile de supravegherea pieței, însă lipsa unei strategii clare face ca problemele să persiste.”

Pe lângă ANPC, și Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), precum și Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) au atribuții în ceea ce privește verificarea condițiilor din industria alimentară. Totuși, lipsa de coordonare dintre aceste instituții și resursele limitate alocate supravegherii pieței au dus la o situație în care problemele sunt semnalate frecvent, dar nu sunt corectate pe termen lung.

O altă controversă a fost generată de verificările efectuate în spitale, unde ANPC a descins pentru a inspecta unitățile de alimentație publică. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a criticat această inițiativă, afirmând că astfel de verificări ar trebui realizate de echipe mixte, cu reprezentanți ai DSVSA, DSP și ANPC, conform unui act normativ în vigoare.

“Controlul în spitale trebuie să respecte anumite proceduri. Dacă nu sunt respectate normele impuse, acțiunile ANPC pot face mai mult rău decât bine”, a explicat Costel Stanciu.

Mai mult, se pare că unele dintre amenzile aplicate ar putea fi anulate în instanță, deoarece au fost emise în baza unor controale care nu respectă cadrul legal.

“Agenții economici sancționați pot contesta aceste procese verbale în instanță și au șanse mari să câștige. Faptul că astfel de acțiuni sunt conduse uneori de persoane fără atribuții de control, cum ar fi chiar președintele ANPC, creează un viciu de procedură care poate fi exploatat de firmele sancționate.”

La nivel european, Regulamentul UE 1020/2019 privind supravegherea pieței impune fiecărui stat membru obligația de a elabora o strategie națională de supraveghere, care să definească clar responsabilitățile fiecărei instituții.

România ar fi trebuit să implementeze această strategie până la 22 iulie 2022, însă documentul a fost adoptat abia la sfârșitul anului 2024, prin Hotărârea de Guvern 1471/2024.

Noua strategie identifică 16 autorități cu atribuții în domeniul controlului, iar ANPC are responsabilități în privința etichetării produselor cosmetice, jucăriilor, echipamentelor electrice, produselor chimice și siguranței generale a produselor.

În schimb, siguranța alimentară intră în atribuțiile ANSVSA și DSP, ceea ce ridică întrebări cu privire la legalitatea anumitor acțiuni ANPC în restaurante și spitale.

“Dacă statul român ar respecta strategia de supraveghere a pieței și ar angaja suficienți inspectori specializați, astfel de probleme ar putea fi prevenite, nu doar descoperite post-factum”, a subliniat Stanciu.

În urma acestor acțiuni consumatorii rămân cu o încredere scăzută în siguranța produselor și serviciilor din industria alimentară, iar agenții economici sancționați pot exploata eventualele erori din cadrul acestor controale pentru a scăpa de sancțiuni.