Semnal de alarmă privind degradarea fertilității solurilor din România

În emisiunea Viața la Țară, realizată de Tatiana Mircea, discuția a fost dedicată stării actuale a solurilor României. Invitatul emisiunii, prof. dr. Mihail Dumitru, președintele Secției de Știința Solului, Îmbunătățiri Funciare și Protecția Mediului din cadrul ASAS, a vorbit deschis despre provocările și problemele pe care le avem de depășit.

„Solul este pentru omenire ceea ce este pielea pentru om. Fără piele nu putem trăi, iar fără sol nu poate exista nicio societate umană”, a subliniat profesorul, reamintind că grosimea medie a stratului fertil este de doar un metru, uneori chiar mai puțin.

Organizația Mondială pentru Alimentație și Agricultură marchează această zi prin conferințe internaționale, tocmai pentru a atrage atenția asupra faptului că solul influențează direct sănătatea oamenilor, siguranța alimentară și echilibrul climatic.

Țara noastră dispune de o diversitate uriașă de tipuri de sol, de la cernoziomuri extrem de fertile la terenuri nisipoase sau soluri grele, argiloase. Întrebarea esențială este însă câtă fertilitate mai păstrăm.

Potrivit profesorului Dumitru, România dispune astăzi de aproximativ 400.000 de hectare de soluri de clasa I, cele mai valoroase din punct de vedere agronomic. Alte trei milioane de hectare sunt soluri de clasa a II-a, iar restul intră în categorii inferioare.

Nota de bonitare, indicatorul care sintetizează fertilitatea naturală a solului, are o medie națională de 48 de puncte. Calculată în producție, această valoare ar echivala cu aproximativ patru tone de grâu la hectar în condiții naturale, fără irigații sau fertilizare.

„Aici apar diferențele mari între fermieri. Poți lucra cu aceeași tehnologie, dar dacă solul e slab, niciodată nu vei ajunge la nivelul celor care lucrează pe cernoziom”, a explicat specialistul.

Profesorul Dumitru a atras atenția asupra unei probleme tot mai vizibile: puțini fermieri își bazează tehnologiile pe analize pedologice și agrochimice.

„Nu poți să gestionezi solul dacă nu îl cunoști. Fertilizarea făcută după ureche nu poate da rezultate. Trebuie să înțelegi formele în care se găsesc elementele nutritive, ciclurile lor, interacțiunea cu planta”, a spus el, explicând că noțiuni precum azot nitric, amoniacal, azot total sau diversele forme ale carbonului sunt deseori ignorate, deși sunt esențiale.

Materia organică începe să crească, timid, acolo unde fermierii lasă resturile vegetale

Deși în ultimele decenii solurile României au pierdut o parte importantă din rezerva de humus, există și vești bune. Odată cu practica de a lăsa resturile vegetale pe câmp și de a evita arăturile agresive, conținutul de materie organică începe să crească lent.

„Resturile vegetale mențin viața din sol. Bacteriile, ciupercile, râmele și mii de alte organisme contribuie la structură, stabilitate și fertilitate. După șapte-zece ani se văd schimbări evidente”, a explicat profesorul.

Lăsarea terenurilor necultivate, o măsură care nu se potrivește României

Unele politici europene prevăd ca fermierii să lase un procent din teren necultivat pentru biodiversitate. Specialistul consideră însă că recomandarea nu este adaptată realităților noastre.

„Aceste scheme sunt gândite pentru țări cu biodiversitate redusă. România nu are această problemă. Biodiversitatea solurilor noastre este una dintre cele mai ridicate din Europa”, a spus el, precizând că provocarea reală este legată de aportul scăzut de îngrășăminte organice.

În încheierea emisiunii, realizatoarea Tatiana Mircea a amintit că solul nu ne aparține, ci îl primim temporar și îl transmitem mai departe generațiilor viitoare. Profesorul Dumitru a întărit această idee:

„Suntem dependenți de sol. Fără el, nu există hrană, nu există agricultură, nu există viață. Înțelegerea și protejarea solului trebuie să devină o prioritate pentru toți.”