Protecția civilă, depășită în Buzău. Orașul, nepregătit pentru un cutremur major
Buzăul, situat într-o zonă activă seismic, se confruntă cu o realitate alarmantă: 44 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic ridicat, iar orașul dispune de doar 5 adăposturi de protecție civilă operaționale.
Articol de Petruț Mazilu, 03 Martie 2025, 12:02
Potrivit administraţiei publice locale, aceste clădiri vulnerabile au nevoie de reexpertizare, o procedură costisitoare, în contextul în care judeţul se află într-un punct seismic activ care a generat în anul 1977 cel mai mare cutremur din România.
La nivelul municipiului Buzău, potrivit listei clădirilor de locuit expertizate tehnic şi încadrate în clasa I-III de risc seismic, actualizată la data de 1 martie 2005, figurează 44 de imobile, cu regim de înălţime de la P, P+1, P+4, P+10, S+P+M+10, S+D+P+3, S+P, S+P+4 (3, 9, 10), informeaza Agerpres.
Cele mai vechi clădiri au fost construite în anul 1880, fiind aflate pe Str. Cuza-Vodă din centrul oraşului, aparţinând clasei de risc U1, iar cel mai nou imobil din listă este un bloc din Cartierul Micro V ridicat în anul 1978, aflat în aceeaşi clasă de risc.
Pentru anul 2025 a fost alocată suma de 7,5 miliarde de lei pentru expertizarea şi consolidarea blocurilor vulnerabile la cutremure, inclusiv a instituţiilor publice, spitalelor şi şcolilor, în schimb, la nivel naţional au fost semnate în jur de 100 de contracte de finanţare. Pentru consolidarea clădirilor este nevoie de reexpertizări tehnice costisitoare, pe care nu toţi locatarii şi le pot permite.
Printre clădirile cu risc seismic din judeţ se află şi imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Detaşamentul de Pompieri Râmnicu Sărat din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Buzău, care va intra într-un proces de reabilitare.
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mişcările seismice la nivelul judeţului Buzău sunt urmărite prin intermediul a 10 staţii care efectuează înregistrări permanente.
Arealul aparţine, din punct de vedere al seismicităţii, zonei seismogene crustale Vrancea (VRC), dar şi zonei Vrancea care produce seisme de adâncime intermediară (VRI).
Cel mai puternic cutremur înregistrat în zona Vrancea, în anul 1977, a produs pagube majore în judeţul Buzău, fiind rănite 55 de persoane, efecte ale mişcării seismice fiind vizibile şi astăzi.
Cutremurul din 1977 a afectat un număr important de clădiri din Buzău - 1.900 au fost avariate şi complet distruse, între care peste 300 de şcoli, grădiniţe şi creşe şi 30 de instituţii socio-culturale.
În municipiul Buzău a mai fost avariată Întreprinderea ''Textila'', prin prăbuşirea unei părţi din plafon.
Presa nota, la momentul respectiv, că 'au fost dărâmate complet 378 de locuinţe, deteriorate şi devenite nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. (...) Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. Cincisprezece instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate'.
Judeţul Buzău, alături de Vrancea, se află la intersecţia a trei plăci tectonice, principalele generatoare de mişcări seismice în România.
