Declaraţii de presă comune ale preşedinților României și Poloniei, la summitul B39

Klaus Iohannis: Bună ziua! Domnule preşedinte Duda, dragă Andrzej, doamnelor şi domnilor, am avut deosebită onoare şi plăcere de a găzdui din nou la Palatul Cotroceni, după reuniunea de anul trecut şi cea din 2015, summitului formatului Bucureşti, B9, format pe care l-am lansat împreună cu preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda. Doresc să îi mulţumesc în mod special preşedintelui Duda că a fost prezent la Bucureşti astăzi, pentru a prezida împreună cu mine această reuniune importantă, precum şi celorlalţi şefi de stat care au venit azi la Bucureşti sau care, din motive obiective, au participat online. În mod regretabil, domnul secretar general Stoltenberg nu a mai putut fi astăzi prezent fizic alături de noi la Bucureşti, din motive pe care le cunoaşteţi, dar participarea sa online şi implicarea sa constantă şi activă în discuţiile B9 reprezintă un indicator clar al atenţiei şi al angajamentului NATO faţă de aliaţii săi, precum şi o dovadă a relevanţei şi a utilităţii acestui format pentru întreaga alianţă. Bucureşti 9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în aceste momente în care ne confruntăm la graniţa Alianţei Nord-Atlantice cu un conflict deschis care generează pierderi de vieţi omeneşti şi propagă instabilitate şi insecuritate în regiune şi întregul spaţiu euroatlantic. Încă de la începutul ostilităţilor, la 24 februarie, aliaţii din Europa Centrală şi de Est, parte a formatului B9, au menţinut un dialog şi o coordonare strânsă, iar seria de reuniuni desfăşurate până în prezent demonstrează în mod categoric valoarea adăugată a formatului B9 este un cadru esenţial pentru coagularea şi proiectarea unor poziţii comune, articulate, privind teme importante pentru securitatea flancului estic şi cea euroatlantică. Este, alături de partenerii noştri din Statele Unite şi împreună cu aliaţii NATO, o evidenţă că asigurăm un dialog aplicat cu privire la implicaţiile profunde ale invaziei militare ruse pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea euroatlantică şi pentru ordinea internaţională, bazată pe reguli. Preşedintele Statelor Unite, domnul Joe Biden, ne-a transmis mesajul său de apreciere faţă de formatul nostru, reiterând angajamentul de neclintit al Statelor Unite pentru securitatea tuturor aliaţilor, inclusiv, evident, ale celor din B9, precum şi pentru articolul 5 al Tratatului de la Washington. Astăzi ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra, în mod concret, securitate pentru cetăţenii noştri în această realitate fundamental schimbată. Aşadar, am avut astăzi un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile recente de securitate, dar şi privind răspunsul aliat la acestea, mai ales în pregătirea deciziilor de la summit-ul NATO de la Madrid. Dialogul de astăzi a evidenţiat odată în plus angajamentul nostru ferm de a contribui activ la realizarea obiectivelor NATO. Am subliniat şi în acest context necesitatea ca viitorul concept strategic al NATO să reflecte cât mai adecvat şi realist noi parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor. Apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcină fundamentală prioritară a NATO. Legătura transatlantică şi articolul 5 al Tratatului de la Washington fac din NATO cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, iar în contextul actual acestea sunt mai relevante ca oricând. Am examinat stadiul de implementare a deciziei pe care am luat-o la întâlnirea liderilor NATO de pe 24 martie cu privire la transformarea posturii aliate pe flancul estic. Am reiterat că amplul proces de adaptare a Alianţei pentru viitor trebuie să înceapă cu regândirea profundă a posturii NATO de descurajare şi apărare, dar pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă şi pregătită să răspundă în mod eficient şi calibrat ameninţărilor cu care se confruntă. Este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe flancul estic, unitară şi coerentă, robustă, credibilă şi sustenabilă în special la Marea Neagră, cea mai expusă ameninţărilor Rusiei. Acţionăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârşitul acestei luni. Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare şi apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei. În acelaşi timp, un alt subiect important abordat în cadrul discuţiilor a fost acela al consecinţelor multiple pe care războiul le generează, nu doar din perspectiva de securitate, ci şi în plan umanitar şi economic. În acest sens, un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini în continuare Ucraina şi poporul ucrainean. Am reiterat cu această ocazie faptul că România a depus eforturi susţinute pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar şi Republica Moldova. Am subliniat şi în acest context importanţa demersurilor pentru asigurarea securităţii alimentare, domeniu în care România deja oferă un sprijin consistent. De asemenea, am susţinut perspectiva consolidării relaţiilor NATO cu partenerii din regiune profund expuşi la presiunile şi agresiunea Rusiei. Totodată, am exprimat susţinerea fermă a României pentru politica NATO a uşilor deschise şi pentru aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţă. Aderarea acestor state va contribui la întărirea securităţii alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi apărare mai eficientă, inclusiv pe flancul estic. Pe baza viziunii noastre comune privind schimbările din mediul de securitate şi a imperativului ca alianţa să aibă o reacţie pe măsura acestora, vom continua coordonarea strânsă pentru a identifica şi promova cele mai bune soluţii pentru consolidarea NATO pe termen lung. La finalul summitului nostru am adoptat o declaraţie comună care reflectă poziţia noastră. Domnule preşedinte, dragă Andrzej, ai cuvântul.
Andrzej Duda: Domnule preşedinte, dragă Klaus, mulţumesc foarte mult! Aş dori să mulţumesc foarte călduros domnului preşedinte pentru ziua de astăzi. Împreună am putut pune în aplicare ceea ce am hotărât cu aproape o lună în urmă, când am fost aici în vizită. Am discutat atunci ce se întâmplă la frontierele noastre, cu Ucraina, am discutat cum putem ajuta. Ucraina acum poate ajuta NATO. Am discutat, de asemenea, modul în care, având în vedere circumstanţele actuale, trebuie întărită sfera securităţii noastre, cu alte cuvinte, cum să sporim securitatea pentru ţările noastre, pentru că asta este datoria noastră de preşedinţi. Am hotărât la vremea respectivă ca înainte de summitul de la Madrid să convocăm o adunare a formatului B9, care este deja un format tradiţional, şi după aia am zâmbit şi am zis: Bucureştiul este cu noroc pentru noi, pentru că atunci când ne-am întâlnit în Bucureşti, în 2016, înainte de summitul NATO, tot ce am discutat şi tot ce am hotărât aici, la Bucureşti, s-a realizat, s-a aprobat la summitul de la Varşovia. Aşa că a fost o întâlnire cu noroc. Şi summitul NATO a fost cu noroc pentru noi. Nădăjduim că acest lucru se va repeta şi de data aceasta. Sper că, istoriceşte vorbind, şi acesta va fi un summit norocos cu noi, pentru noi, va fi important pentru întărirea securităţii noastre, care va fi confirmată prin deciziile summitului de la Madrid. Acesta are loc la sfârşitul lunii. Doamnelor şi domnilor, se întâmplă multe în politica internaţională, trebuie accentuat acest lucru, îndeosebi în ce priveşte securitatea Ucrainei. Ucraina se apără pe sine însăşi cu mare vitejie împotriva agresiunii ruse. Este, repet aceasta o agresiune nejustificată împotriva unui stat independent şi suveran, care nu a făcut absolut nimic ca să justifice aşa ceva. Singura justificare este că Rusia vrea să-şi realizeze ambiţiile imperiale, vrea să preia controlul asupra Ucrainei, vrea să o ocupe şi să-şi extindă sfera de influenţă asupra acesteia. Este ceea ce ruşii denumesc Russkiy mir, ceea ce are un anumit ecou pentru noi, cei din Europa de Est. Ne apărăm împotriva acestui gen de lucru cu toată puterea. În ziua de astăzi, ucrainenii îşi varsă sângele şi am discutat aici la Bucureşti cum putem continua să-i ajutăm. Polonia ajută Ucraina în permanenţă, în fiecare zi practic. Considerăm că este interesul nu numai al Ucrainei să se apere pe sine şis ă-şi păstreze suveranitatea şi independenţa şi libertatea, ci şi intreesul nostru, al poporului polonez şi al întregului flanc estic, şi al UE, şi al întregii lumi liberi să ne asigurăm că Ucraina nu numai că reuşeşte să se apere, ci şi se întoarce în frontierele sale recunoscute internaţional, să se reinstituie ordinea care a fost aprobată de lume, ca să spun aşa, după schimbările din 1989 şi începutul anilor '90. Această ordine a continuat să existe aproape 30 de ani, iar acum Rusia încearcă să o distrugă cu orice preţ prin instituirea noii sale sfere de influenţă, lucru care este complet de neacceptat pentru noi. Pentru a ne putea apăra de acest lucru în viitor ne-am adunat la Bucureşti astăzi şi ne vom reîntâlni şi la Madrid pentru acelaşi scop. Ce vrem să realizăm. În primul rând, mai întâi că există o prezenţă avansată mai puternică a NATO, care să se extindă la mai multe ţări, să fie adăugată şi Bulgaria, şi Ungaria, şi Slovacia. Dar acestea sunt lucruri deja avute. Vrem mai multe, vrem să transformăm acest lucru într-o apărare avansată, nu doar o prezenţă avansată. Dorim ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă în ţările de pe flancul estic, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare. Şi aici în România se doreşte sporirea acesteia, astfel încât să fie, repet, la nivel de grupuri de luptă de tip brigadă aceste trupe. Dacă vă uitaţi la un grup de nivel brigadă, asta înseamnă 3.000, peste 3.000 de soldaţi, de militari. Este ceva foarte semnificativ şi vizibil, având în vedere ce avem astăzi. Sperăm să vedem şi o sporită prezenţă americană şi la nivel NATO, şi la nivelul relaţiei bilaterale. Aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor, recent am făcut o călătorie de la Lisabona la Roma şi am ridicat aceste două lucruri: cum să întărim Ucraina, lucru care s-ar întâmpla dacă i s-ar da statutul de ţară candidată la aderarea europeană, am discutat acest lucru şi cu preşedintele Portugaliei şi cu cel al Italiei, dar această întărire ar avea loc şi dacă i-am da Ucrainei mai mult sprijin şi umanitar şi de celelalte feluri, de care are foarte mare nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse. În plus, există şi problema a ce fel de decizii se vor lua la summitul NATO. Şi Italia şi Portugalia sunt ţări membre. Am vorbit şi de summitul acesta şi am spus că sperăm că ne putem baza pe sprijinul acestor ţări, ele fiind, sigur, mai preocupate de zona de sud, fiind ţări de la Mediterană şi în ultimii ani amândouă au avut de-a face cu o foarte puternică presiune migratorie în Africa de Nord. Accentuez însă în permanenţă ceea ce tot repet din 2015, de la începutul mandatului meu, de când am început să reprezint Polonia la NATO, privind spre NATO, conform principiului 360 de grade, adică asta înseamnă securitatea fiecărui membru este la fel de importantă ca toate celelalte, şi suntem pregătiţi să sprijinim orice stat care e membru al Alianţei care este sub ameninţare, aceasta a fost asigurarea pe care am dat-o eu şi în Portugalia şi în Italia, solicitare a noastră pe care am discutat-o aici la Bucureşti, sperăm să fie avută în vedere şi la Madrid. Sper că aceste hotărâri vor duce la sporirea securităţii noastre, sperăm că se vor lua şi la Madrid şi la capitalele individuale ale statelor membre. Încă odată, domnule preşedinte, vă mulţumesc călduros pentru întâlnirea de astăzi. Foarte importantă, declaraţia noastră comună, doamnelor şi domnilor, este un alt semn de unitate în cadrul NATO. B9, sigur, ţările B9 sunt ţări NATO, însă suntem în prima linie a frontului, putem spune acest lucru. În afară de Republica Cehă şi Bulgaria, toate ţările noastre au o frontieră directă, fie cu Ucraina cuprinsă de război, fie cu Rusia, aşa că nu există nicio îndoială că astăzi suntem într-o situaţie cu totul deosebită ca state membre ale NATO. Fapt este că ochii întregului NATO sunt asupra noastră, deciziile pe care le-am luat astăzi vor fi foarte importante. Nu uitaţi că secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în ciuda faptului că a fost obligat să-şi anuleze vizita personală aici, datorită motivelor de sănătate, a luat legătura totuşi cu noi, pe internet, prin videoconferinţă, deci altfel a fost totuşi prezent şi a participat la întreaga reuniune, a susţinut şi o declaraţie, a prezentat punctul de vedere al NATO şi a anunţat, de asemenea, la ce ne putem aştepta de la summit-ul de la Madrid. Negocierile însă continuă, discuţiile continuă, totul este încă în procesul decizional. Vrem să ne asigurăm că cetăţenii noştri de pe flancul estic al NATO sunt în siguranţă, îi asigurăm că ne ocupăm de acest lucru în permanenţă. I-am spus şi domnului preşedinte că am luat decizii foarte hotărâte. În Polonia, în privinţa aceasta, s-a adoptat o nouă lege pentru apărare, vom creşte numărul de militari la nivelul de cel puţin de 300.000 de oameni şi anul viitor vom creşte şi cheltuielile pentru apărare până la 3% din produsul naţional brut. Aşadar, sunt acestea lucruri foarte importante care au loc în Polonia, am spus şi că am accelerat procesul de modernizare a forţelor armate, cumpărăm, facem achiziţii din Statele Unite şi din Coreea de Sud, echipamente de top. Uitându-mă la experienţele Ucrainei, uitându-ne la modul în care îşi dovedesc utilitatea diversele elemente de armament şi uitându-ne la cum te poţi apăra cel mai eficace, ne uităm, studiem, tragem concluzii de pe urma a ceea ce se întâmplă în Ucraina, am stat de vorbă la nivel de preşedinţi, am tras nişte concluzii. Tot aşa, nu am nicio îndoială că prin acţiunile noastre contribuim la o securitate sporită a ţărilor noastre. Acestea fiind spuse, sper nu numai că vom fi... vom scăpa de planurile ruşilor pe viitor, dar sper să-i putem ajuta pe ucraineni şi să vedem pacea reinstaurându-se în partea noastră de lume şi, evident, în Ucraina, care să-şi recapete teritoriile care acum sunt ocupate de Rusia. Contăm, de asemenea, şi pe reinstaurarea dreptului internaţional aşa cum îl cunoaştem şi acceptăm.