Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, moment de credinţă şi recunoştinţă
Ceremonia de sfinţire a picturii în mozaic a Catedralei Naţionale a adus duminică împreună doi patriarhi ai lumii ortodoxe, zeci de ierarhi şi sute de credincioşi. Evenimentul a marcat o nouă etapă în istoria celui mai amplu proiect bisericesc al României, iar Patriarhul Daniel i-a îndemnat pe cei prezenţi „să folosească această împlinire ca pe un moment luminos de întărire a credinţei şi a comuniunii”.
Articol de Petruț Mazilu, 26 Octombrie 2025, 13:48
Patriarhul Daniel a afirmat că prezenţa Sanctităţii Sale Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului atât la sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale din Bucureşti în 2018, cât şi anul acesta, 2025, la sfinţirea picturii Catedralei, este 'o mărturie a unităţii în ortodoxie şi a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă şi demnitatea bisericilor locale'.
'Dragostea de sfinţi a Sanctităţii Sale apropie mai mult bisericile ortodoxe surori, iar prin cei patru sfinţi cuvioşi români aghioriţi - Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu şi sfinţii cuvioşi Petroniu, Nifon şi Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în Sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în şedinţele de lucru din luna august şi luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune şi cooperare în Domnul Nostru Iisus Hristos', a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a îndemnat la folosirea sărbătorii sfinţirii picturii Catedralei Naţionale 'ca pe un moment luminos de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti'.
'Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de binecuvântare şi bucurie, de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti, ştiind că sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi şi un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, pe Slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor. Amin', a încheiat Patriarhul Daniel.
În cuvântul rostit la finalul ceremoniei, Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre cultul sfintelor icoane, amintind de 'cele două aniversări istorice din Biserica Ortodoxă a României, respectiv împlinirea a 140 de ani de cefalie prin hotărârea sinodală şi patriarhală, prin tomosul de autocefalie al vrednicului nostru înaintaş Ioachim al IV-lea în 1885, şi împlinirea unui secol de la ridicarea acesteia la rangul şi vrednicia de Patriarhie, prin tomosul dat de Patriarhul Vasile al III-lea în 1925'.
'Sfânta icoană nu este o simplă lucrare de artă, nici un element decorativ al bisericilor, al mănăstirilor sau al caselor noastre, ci este răspunsul puternic al teologiei ortodoxe împotriva ereziilor care tăgăduiesc adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu şi al celor care nu primesc îndumnezeirea omului prin har. (...) Arta bizantină a icoanei şi a mozaicului a dat naştere unor capodopere unice şi nepieritoare, păstrate şi la Constantinopol, centrul principal în care a fost dezvoltată şi cultivată în această artă, dar şi în Grecia, la Sfântul Munte Athos, în Tesalonic, în Creta, la Meteore, în Cappadocia, în Cipru, la Muntele Sinai, în mănăstirile Stavnic, Hora, Sfântul Luca, în Ravenna, în Italia, în România, în zona Moldovei, dar nu numai în Serbia şi în alte părţi. Aceste opere sunt admirate, cercetate şi studiate chiar şi de către oameni de ştiinţă, artişti şi iubitori ai frumosului de artă sacră din afara spaţiului creştin. De aceea sunt fireşti bucuria şi entuziasmul nostru duhovnicesc de astăzi la finalizarea şi sfinţirea solemnă a picturii acestui prea frumos lăcaş de cult. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. (...) Ne rugăm ca Domnul să binecuvânteze, să sfinţească, să mântuiască acest oraş, această ţară şi pe voi toţi, împreună cu rugătorii, dăruindu-vă cere de folos pentru mântuire. Amin', a transmis Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.
