Impactul modificărilor în legislaţia muncii din 2021 pentru mediul de afaceri românesc

Cristina Elena Florescu - Consultant HR şi Coordonatoarea Mamprenoare Bucureşti, o platformă naţională de antreprenoriat feminin, face o analiză a modificărilor legislative din domeniul relaţiilor de muncă din anul 2021 şi a provocărilor anului care vine.
Am început anul 2021 în forţă cu o mărire a salariului minim brut pe ţară. Aşteptările guvernanţilor au fost măreţe, însă rezultatele nu au fost pe măsură: rata şomajului nu a scăzut semnificativ aşa cum se previziona.
Dacă în ianuarie 2021 am plecat de la o rată a şomajului de 3,34%, sfârşitul lunii octombrie ne-a arătat o rată de 2,76%. Diferenţa procentuală nu vine neapărat din integrarea în muncă a şomerilor, ci mai degrabă din relaxarea restricţiilor de călătorie în majoritatea ţărilor din Europa. Astfel, mulţi şomeri români s-au îndreptat înspre ţări în care salariile sunt mult mai mari decât la noi.
Asta înseamnă că mărirea salarială obligatorie din 2022 nu garantează o creştere a numărului de salariaţi şi motivele sunt evidente: avem un număr de 12.870 de şomeri cu studii superioare la final de octombrie.
Aceştia sunt persoane pe care, cel puţin la nivel teoretic, ne este mai uşor să le integrăm în muncă, comparativ cu 71.145 de şomeri cu studii gimnaziale pentru care integrarea în câmpul muncii este extrem de dificilă dar şi costisitoare pentru mediul privat care trebuie să investească în calificarea lor.
Să nu uităm că piaţa forţei de muncă a ariei de muncitori calificaţi şi necalificaţi este extrem de volatile, cu alte cuvinte angajatorul nu are siguranţa că-şi va amortiza cheltuielile.
Mai mult decât atât, o creştere a cheltuielilor cu salariaţii nu atrage după sine o fişă de post mai încarcată sau un volum de muncă mai mare. În cel mai fericit caz, antreprenorii care au reuşit să se menţină activi pe toată durata pandemiei vor menţine activitatea la acelaşi ritm şi nivel, dar puţin probabil să mai facă recrutări de personal în prima jumătate a anului 2022 chiar dacă suma de 2550 lei brut poate părea motivantă pentru un viitor salariat.
Cu alte cuvinte, ne întoarcem la situaţia când vom avea forţă de muncă dornică să lucreze dar nu va avea unde şi societăţi dornice să se dezvolte să creeze locuri de muncă, dar care nu sunt deloc sprijinite financiar de stat.
Măsura creşterii salariului minim brut pe economie este singulară şi nu vine la pachet cu alte facilităţi pentru mediul de afaceri, dar atrage după sine o creştere a taxelor la contribuţiile obligatorii, creşte baza de calcul CAS, cresc contribuţiile sociale pentru veniturile care depăşesc plafonul de 12 salarii minime brute în 2022.
Mai mult decât atât, apare o nouă obligativitate a angajatorului să menţină un salariat pe salariul minim pe economie: maxim 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă.
Este foarte greu de aplicat o astfel de obligativitate fără să umbli la organigrama firmei şi implicit la reducerea numărului de posturi. Sunt activităţi repetitive care prin natura lor nu presupun nici un efort suplimentar de muncă nici activităţi conexe care să justitifice o mărire salarială.
Normarea muncii de 8 ore este făcută de angajator ţinând cont de legislaţie şi volumul de muncă, nu putem interveni şi nici suprasolicita un salariat pentru că îi punem în pericol sănătatea.
Nu ne ajuta nici să luăm în calcul formarea profesională care are loc o data la 2 respectiv 3 ani de activitate la acelaşi angajator. Nu toate cursurile de perfecţionare atrag după sine un aport suplimentar de muncă, 80% din aceste cursuri fiind oferite angajaţilor tocmai pentru a-i ajuta să îşi păstreze actualul loc de muncă, să-şi eficientizeze munca, să ţină pasului cu evoluţia tehnologică, toate acestea însemnând practice un update general la tot ce înseamna nou.
Singura masură obiectivă a unui antreprenor este creşterea preţurilor la servicii şi produse pe fondul unei economii sustenabile şi astfel va putea susţine creşterile salariale.
O altă modificare apărută în legislaţia muncii în 2021 spune că microintreprinderile, adică angajatorii cu cel mult 9 angajaţi, aşa cum sunt majoritatea companiilor din comunitatea Mamprenoare, nu mai au obligativitatea de a încheia regulamentul intern şi fişa de post.
Prin această modificare s-a dorit să se institute relaţii de muncă mai flexibile dar din păcate, a ridicat mult mai multe întrebări. Este imposibil pentru un antreprenor sa gestioneze relaţiile de muncă fără cele două instrumente de bază: regulament intern şi fişa de post.
Forma scrisă a tipului de activitate a salariatului cât şi a aşteptărilor angajatorului şi a regulilor interne sunt dovada de necontestat că un salariat este în cunoştinţă de cauză faţă de condiţiile, standardele şi limitele muncii pe care o prestează. Inclusiv forma de comunicare, scrisă, online, pe mail sau printr-un mesaj telefonic, dacă nu este reglementată intern nu poate constitui o probă solidă pentru eventuale conflicte de muncă.
Noutăţile aduse Contractului individual de Munca şi Regulamentul intern în 2021 pun presiune pe antreprenori să vina cu informarea suplimentară a angajaţilor în 2022
Semnătura electronică avansată sau calificată utilizată atât la încheierea, executarea dar şi încetarea unui contract individual de muncă a rămas în continuare o opţiune a angajatorului. Este prima soluţie bine-venită a guvernului care a facilitat încheierea documentelor de personal în special pentru cei care fie din motive de pandemie, medicale fie prin natura muncii prestate îşi desfăşoară activitatea în afara biroului şi de cele mai multe ori în afara oraşului unde îşi are sediul angajatorul.
Obligativitatea informării salariaţilor cu privire la pilonul 2 de pensii este o altă modificare apărută în 2021. Adică, dacă sunt salariaţi cu vârsta până în 35 de ani, aceştia sunt obligaţi să adere la un fond de pensii administrat privat. Pentru cei cu vârste între 35 şi 45 de ani, este opţional. Această informare făcută sec nu ajută cu nimic salariatul şi nu face decât să ridice alte întrebări: De ce? Unde găsesc informaţii? Eu ce câştig? Şi din nou, antreprenorul are o sarcină suplimentară: să se informeze şi să vină cu răspunsurile necesare.
Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a venit la final de decembrie şi mai ridică la fileu câteva noutăţi:
Dacă până în acest an antreprenorul avea posibilitatea sa ofere cadouri în bani şi/sau în natură în valoare de maxim 150 de lei neimpozabili, din 2022 valoarea creşte până la suma de 300 de lei;
Bonurile valorice rămân exclusiv în format electronic. Evident că tot acest proces cade şi de această dată în sarcina angajatorului fără a implica financiar salariatul.
"Constatăm că în continuare domeniul antreprenorial este cel care este solicitat să suporte financiar şi să găsească soluţii la obligaţiile ce derivă din partea guvernanţilor, care îşi externalizeaza cu succes implicarea." - conclude Cristina Elena Florescu - Consultant HR şi Coordonator Comunitatea Mamprenoare Bucureşti.

RADOR
Foto: Pixabay