Revista prese internaţionale, după summitul NATO de la Madrid

"Mai multe resurse şi mai multă flexibilitate pentru a înfrunta ameninţarea Rusiei", titrează RAI NEWS, detaliind: "NATO se pregăteşte pentru o "lume mai imprevizibilă şi mai periculoasă", în care Rusia se remarcă drept "cea mai semnificativă şi directă ameninţare" la adresa securităţii aliaţilor săi. Pe de altă parte, China nu este un "adversar", ci o "provocare serioasă", care necesită extinderea cooperării la partenerii săi din zona India-Pacific, invitaţi pentru prima dată la un summit al blocului".
Summitul de la Madrid a început cu acordarea statutului de ţări invitate pentru Stockholm şi Helsinki, aprobarea unui alt plan substanţial de ajutoare pentru Ucraina şi lansarea Declaraţiei de la Madrid şi a noului Concept Strategic, două documente care stabilesc perspectiva Alianţei asupra situaţiei globale actuale şi politicile pentru următorii zece ani, mai scrie Rai News. WASHINGTON POST crede că NATO ar trebui să se întrebe cum ar putea eşua strategia alianţei. "Ne putem imagina unele moduri în care o ipotetică analiză din perspectiva adversarului ne-ar dezvălui cum îşi pot irosi aliaţii Ucrainei actualele atuuri, pierzând în cele din urmă războiul. Analiştii serviciilor secrete americane şi britanice anticipează o campanie lentă şi statică în Donbas. Acest lucru va genera o oboseală politică - opinia publică susţine relativ puternic lupta Ucrainei, dar plângerile se vor înmulţi cu siguranţă în contextul în care preţul benzinei rămâne ridicat în SUA, gazele se vor împuţina în Europa în timpul iernii reci, iar alegătorii vor întreba de ce nu sunt cheltuiţi banii pe nevoile interne" - atenţionează Washington Post.
Cotidianul turc SABAH observă că dezbaterea privind aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO a ajuns la final mai rapid decât se aştepta. Cele două ţări candidate s-au angajat să nu impună nicio sancţiune explicită sau implicită împotriva Turciei. În al doilea rând, Suedia şi Finlanda au "confirmat" că PKK este o organizaţie teroristă. Ele au convenit, de asemenea, că vor interzice activităţile grupurilor şi persoanelor care sprijină PKK în ţara lor şi nu vor oferi niciun sprijin PYD/YPG (ramură siriană a PKK). Întâlnirea Erdo?an-Biden, care a avut loc miercuri, a subliniat sprijinul pentru acest acord. Turcia şi-a enumerat priorităţile şi, în mod diplomatic, a făcut ca cealaltă parte să le accepte, crede publicaţia de la Ankara, care conchide: "La Madrid, Erdo?an a obţinut ce a vrut".
Reacţiile de la Moscova nu s-au lăsat aşteptate: "Summitul de la Madrid consolidează cursul unei căi agresive a acestui bloc faţă de Rusia", a declarat, miercuri, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, care a criticat, de asemenea, integrarea Finlandei şi a Suediei în NATO, subliniind că aceasta este "profund destabilizatoare".
De pe front, Corriere della Sera, TASS, RBC şi alte surse transmit că Rusia a anunţat retragerea trupelor sale de pe Insula Şerpilor. Cităm în continuare din TF1: "De la începutul invaziei ruse, cele două tabere îşi dispută aprig controlul asupra acestei insuliţe din Marea Neagră. De altfel, nu departe de insulă, crucişătorul Moskva a fost lovit de o rachetă ucraineană, marina rusă suferind cea mai mare înfrângere de decenii. În afara valorii sale simbolice, insula este şi strategică din cauza poziţionării sale în largul coastelor ucrainene şi româneşti şi oferă un punct de observaţie deosebit şi un loc în care să fie desfăşurate sisteme de apărare sol-aer. Moscova a anunţat, joi, 30 iunie, că şi-a retras militarii de pe insulă, în semn de bunăvoinţă", mai precizează TF1.
La încheierea preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, Le Monde face un scurt bilanţ al acesteia şi constată că războiul din Ucraina a forţat Uniunea să accelereze dosarele.
Din 24 februarie, europenii au adoptat în unanimitate şase pachete de sancţiuni şi au pus în aplicare ajutor militar, financiar şi umanitar la Kiev în timp record. După criza din cauza Covid-19 care le-a arătat celor Douăzeci şi şapte interesul de a înfiinţa o Europă a sănătăţii, conflictul care are loc la porţile UE i-a convins să fie mai uniţi împotriva Moscovei, să lucreze împreună la o politică externă mai puţin egoistă şi să se coordoneze mai eficient în materie de apărare, chiar dacă războiul din Ucraina a consolidat NATO şi a subliniat diferenţele dintre ţările din Est, care sunt în favoarea sprijinului necondiţionat pentru Ucraina, şi cele din Vest, care, la fel ca Parisul, nu au vrut să rupă total legăturile cu Vladimir Putin, mai scrie cotidianul central francez.
Le Figaro scrie că preşedinţia pe care cehii o preiau de la Franţa şi o vor transmite Suediei "nu este planificată pentru vreme bună, este planificată pentru vreme rea", după cum avertizează Pavel Havlicek, de la Asociaţia pentru Afaceri Internaţionale, cu sediul la Praga.
Praga a promis că va pune în centrul preşedinţiei ajutorul pentru Ucraina, de la criza refugiaţilor până la reconstrucţia ţării aflate în război, dar şi securitatea energetică europeană. Republica Cehă, un susţinător ferm al sancţiunilor împotriva Rusiei în cadrul Uniunii Europene, a primit aproape 400.000 de refugiaţi ucraineni de la începutul conflictului la începutul anului 2022 şi a oferit asistenţă financiară şi militară.

RADOR
Foto: Pixabay
Cehii sunt în mod tradiţional eurosceptici, iar un sondaj din martie al agenţiei STEM arată că doar 36% dintre ei sunt mulţumiţi de UE. Guvernul lui Petr Fiala este mai puţin eurosceptic decât unii dintre predecesorii săi. Dar analiştii pun la îndoială capacitatea lui de a se distanţa de Budapesta şi Varşovia, cu care are legături strânse în cadrul Grupului de la Vişegrad, care include şi Slovacia. Ungaria şi Polonia au pierdut favoarea Bruxelles-ului din cauza poziţiilor lor cu privire la statul de drept, conchide Le Figaro.