Comisia Europeană a publicat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice al României

Potrivit sursei citate, în baza solicitării României, documentul include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice.
De asemenea, scenariul 'With Additional Measures' (WAM) propus în acest plan prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior.
'Acest plan reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045 şi de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv şi mai verde pentru România şi Europa - în această ordine de priorităţi. România se află acum printre ţările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naţionale în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligaţie europeană importantă şi facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile şi competitive pentru toţi românii şi mediul privat românesc. Am ridicat standardele şi ne-am asumat ţinte ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă', a declarat, în comunicat, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a amintit, totodată, de finanţarea a noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile.
'Tranziţia verde include provocări, dar şi oportunităţi pe care suntem condamnaţi să le fructificăm. În zona de producţie de energie curată, România trebuie să îşi dezvolte programul nuclear civil românesc, cu peste 2.200MW în două noi reactoare de tip CANDU la Cernavodă şi primele şase module de reactoare de mici dimensiuni la Cernavodă. În Marea Neagră, peste 3000MW în centrale eoliene noi pot fi dezvoltaţi până în 2032. Finanţăm totodată din fonduri nerambursabile peste 10.000MW în parcuri solare şi eoliene onshore şi am lansat iniţiative noi în alte tehnologii de viitor (geotermal, biocombustibili, hidrogen etc.). Mai mult, încurajăm prosumatorii, care au depăşit 2000MW putere instalată, de la mai puţin de 200MW acum câţiva ani. Nu în ultimul rând, investim fonduri nerambursabile fără precedent în stocare şi în modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice', a spus oficialul.
Printre obiectivele-cheie ale PNIESC se află: reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.
În plus, până în anul 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, cu principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.
'Este, totodată, vital să dezvoltăm industria şi lanţurile de furnizare pentru sprijinirea tranziţiei verzi. Din fonduri PNRR am semnat săptămâna aceasta primul contract pentru producţia de panouri fotovoltaice la noi în ţară şi urmează alte contracte pentru producţia de baterii româneşti de stocare a energiei electrice', a adăugat Sebastian Burduja.
Luna trecută, ministrul Energiei a declarat, referitor la noua variantă a PNIESC, că 'trebuie să fim atenţi când ne asumăm ţinte în zona de mediu, pentru că există un echilibru fin, şi nu vrem să punem în dificultate competitivitatea României'.
Consultările cu publicul interesat în legătură cu revizuirea Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice s-au desfăşurat în perioada 15 februarie - 15 martie 2024. AGERPRES