Crește numărul de străini în România: Un studiu confirmă migrația tot mai mare
Harta demografică a României suferă transformări accelerate, evidențiate printr-un studiu internațional coordonat de Universitatea de Vest Timișoara, care arată o creștere susținută a imigrației, punând sub lupă necesitatea urgentă a unor politici publice coerente pentru integrarea socio-culturală și pe piața muncii, în contextul unei societăți în curs de polarizare.
Articol de Petruț Mazilu, 03 Noiembrie 2025, 15:24
Datele au fost prezentate în cadrul workshop-ului 'Imigranţii în România. Riscuri, oportunităţi şi soluţii pentru facilitarea procesului de integrare'.
Angajatorii români spun că ar avea nevoie de aproximativ 250.000 de imigranţi anual, în timp ce Guvernul a aprobat în ultimii trei ani cam 100.000 de imigranţi pe an.
Potrivit decanului Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a UVT, coordonator al proiectului, Marius Matichescu, studiul evidenţiază o toleranţă mai mare a timişorenilor faţă de imigranţi, în comparaţie cu alte zone ale ţării, dar şi a românilor, în general, în comparaţie cu situaţia din alte ţări occidentale, informează Agerpres.
Lipsa de toleranţă a populaţiei faţă de imigranţi este mai mare la cei care nu au intrat niciodată în contact cu ei, în timp ce interacţiunea şi cunoaşterea celuilalt este factorul determinant pentru ridicarea nivelului de toleranţă.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că o integrare mai bună a imigranţilor se poate realiza doar cu un suport şi cu o facilitare din partea instituţiilor statului, esenţiale fiind două elemente: învăţarea limbii române şi a valorilor şi competenţelor sociale, pentru că oamenii vin din ţări care sunt eminamente diferite cultural de România.
Problemele imigranţilor includ lipsa permiselor de şedere, neplata salariilor la timp, discriminarea, dificultăţi în accesul la servicii de sănătate şi educaţie, integrarea copiilor în şcoli, dar şi lipsa unei percepţii pozitive în rândul populaţiei locale.
Studiul arată că populaţia românească este foarte polarizată, de la persoane deschise şi înţelegătoare la cei radicali, care manifestă discriminare şi ură faţă de imigranţi, din ultima categorie făcând parte mai ales persoanele în vârstă şi cei care nu au locuri de muncă sau au venituri mici.
Rezultatele cercetării propun o colaborare interinstituţională pentru coroborarea datelor privind imigranţii, crearea unor politici publice funcţionale, asigurarea unui trai decent, sprijinirea integrării socioculturale şi educaţionale, precum şi combaterea discriminării şi promovarea unei percepţii pozitive în rândul populaţiei.
