Creșteri de impozite în România: Poziția Asociației Comunelor despre noile taxe

Subiectul a fost discutat în emisiunea „Viața la Țară”, realizată de Tatiana Mircea, care l-a avut ca invitat pe Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Potrivit lui Emil Drăghici, noile reglementări fiscale au creat tensiuni nu doar în rândul cetățenilor, ci și în administrațiile locale. Primăriile au fost puse în situația de a adopta hotărârile privind impozitele pentru anul următor într-un termen extrem de scurt, chiar la final de an.

A fost o adevărată presiune. În șase zile lucrătoare, consiliile locale au fost obligate să adopte hotărârile, altfel riscau să aplice automat nivelurile maxime din Codul fiscal, adică majorări de 300% sau chiar 400%, a explicat Drăghici.

În plus, neadoptarea hotărârilor până la 31 decembrie, ar fi dus și la pierderea sumelor de echilibrare de la bugetul de stat, fonduri esențiale pentru funcționarea comunelor.

În majoritatea localităților rurale, impozitele pe locuințe și terenuri au crescut cu procente cuprinse între 60% și 80%, în funcție de zonă și de coeficienții de corecție prevăzuți de lege.

Creșterea este relativ uniformă, atât în mediul rural, cât și în cel urban. Diferența este că, și după majorări, impozitele din comune rămân de câteva ori mai mici decât în marile municipii sau în București, a precizat președintele Asociației Comunelor.

Creșteri semnificative s-au înregistrat și în cazul mijloacelor de transport, în special pentru autoturismele hibride, unde taxele pot fi mai mari cu 120–140%, în funcție de normele de poluare.

Emil Drăghici a criticat momentul ales pentru introducerea acestor măsuri, pe care l-a catalogat drept „total neinspirat”.

„Să vii cu asemenea reglementări în preajma Crăciunului, când oamenii se așteptau la un respiro, nu la facturi mai mari, a fost o decizie care a semănat panică. Se putea face acest lucru în mai sau iunie, fără haos și fără probleme tehnice”, a spus acesta.

Contrar unor informații vehiculate în spațiul public, impozitele și taxele locale nu ajung la bugetul de stat, ci rămân în bugetele primăriilor. Însă există un revers al medaliei.

„Cu cât o primărie colectează mai mult din impozite proprii, cu atât statul îi reduce sumele de echilibrare. Practic, statul își retrage sprijinul financiar”, a mai explicat Drăghici.

În ceea ce privește colectarea, acesta a respins ideea că nivelul ar fi foarte scăzut: „Avem comune cu rate de colectare de 95–98%. Media mică este folosită doar ca justificare pentru aceste măsuri dure”.

Un alt motiv de îngrijorare este lipsa de predictibilitate. Potrivit lui Drăghici, autoritățile locale nu știu cum vor putea stabili impozitele pentru anii următori, în condițiile în care se discută despre raportarea acestora la valoarea de piață a imobilelor.

„Pentru 2027, 2028 și 2029 nu avem nicio claritate. Asta afectează direct investițiile locale. Este o harababură administrativă care va avea consecințe serioase”, a avertizat acesta.

În contextul nemulțumirilor, pe internet au apărut îndemnuri ca populația să nu plătească impozitele până la finalul lunii martie 2026. Emil Drăghici respinge ferm aceste apeluri.

„Este o enormitate și un atac la ordinea publică. Poți critica nivelul taxelor, dar nu poți îndemna oamenii să nu le plătească. Plata impozitelor ține de responsabilitatea civică”, a subliniat el.

În încheiere, președintele Asociației Comunelor din România a recunoscut că anul 2026 va fi unul dificil, mai ales în lipsa creșterilor salariale și a majorărilor de pensii.

„Primarii sunt puși într-o lumină nedreaptă. Ei nu au făcut legile, dar sunt obligați să le aplice. Sperăm ca banii colectați să se regăsească în condiții de trai mai bune pentru oameni”, a concluzionat Emil Drăghici.