Cum se reflectă creșterea prețurilor la energie în gospodăriile din România

Majorarea preţurilor la energie are implicaţii semnificative pentru gospodăriile din România, generând atât consecinţe economice, cât şi sociale, iar în acest context este nevoie de creşterea gradului de conştientizare a complexităţii acestei probleme, dar şi de strategii durabile, pe termen lung, susţin specialiştii EY România, citati de Agerpres.

'România, la fel ca multe alte ţări din lume, se confruntă în prezent cu o creştere semnificativă a preţurilor la energie. Aceasta este influenţată de tendinţele globale, cum ar fi preţul petrolului şi gazelor pe piaţa internaţională, tranziţia către energia regenerabilă şi instabilitatea geopolitică. Pe plan intern, scenariul este înrăutăţit de factori precum infrastructura energetică perimată, consumul ineficient de energie şi schimbările în normele de reglementare. Infrastructura energetică a României, construită în mare parte în perioada comunistă, este învechită şi ineficientă. Mai mult decât atât, pierderile mari de energie în timpul transportului şi distribuţiei exacerbează presiunea asupra preţurilor', se arată într-o analiză realizată de Mihai Drăghici, Partener, Consultanţă, EY România.

Din punct de vedere istoric, ţara a fost puternic dependentă de cărbune şi gaze, dispunând de resurse semnificative de combustibili fosili.

În ceea ce priveşte consumul de energie, România este un mare consumator de gaze naturale (11,6 miliarde de metri cubi/an) şi are o dependenţă redusă de importuri (22%) datorită producţiei interne (9 miliarde de metri cubi/an).

În perioada analizată, gospodăriile din România au cheltuit în mod constant cu energia în jur de 20% din venitul lor, această valoare înregistrând o fluctuaţie de cel mult 1%.

'Ceea ce este alarmant în această situaţie este faptul că facturile la energie în 2022 au crescut în medie cu peste 42% faţă de nivelul lor din 2021, dar ceea ce este relevant este că majorarea preţurilor din ultimul an nu a afectat în aceeaşi măsură toate categoriile sociale', se arată în document.

Potrivit sursei citate, unele segmente ale societăţii, cum ar fi persoanele în vârstă cu venituri mici care locuiesc singure în case construite în perioada 1945-1989, cheltuiesc în mod obişnuit două treimi din venitul lor pe energie, ceea ce indică necesitatea unor intervenţii mai eficiente pentru a uşura povara costurilor ridicate ale energiei.

Cei mai afectaţi sunt, în special, pensionarii cu venituri mici care locuiesc singuri şi familiile cu venituri mici cu un singur părinte activ.

Aceste grupuri alocă 33-67% şi, respectiv, 32% din venitul lor facturilor la energie.

'În plus, creşterea preţurilor la energie intensifică disparităţile dintre mediul urban şi cel rural. Gospodăriile din mediul urban, mai adaptabile la astfel de fluctuaţii, pot gestiona mai eficient schimbările. Cu toate acestea, gospodăriile din mediul rural, care depind frecvent de sursele de energie convenţionale şi au acces limitat la tehnologii de economisire a energiei, sunt afectate în mod disproporţionat de creşterea costurilor. Mai mult decât atât, parcul imobiliar din România este vechi şi slab izolat, o mare parte a acestuia fiind construită înainte de 1990, iar consumul mediu de energie al clădirilor care fac obiectul analizei este de 308 kWh/m2/an', arată analiza EY România.

De asemenea, în sectorul mobilităţii, preţurile carburanţilor s-au majorat cu aproximativ 7% între 2021 şi 2022, în condiţiile în care, până în decembrie 2022, se aplica o acciză pe carburanţii utilizaţi de autovehiculele deţinute de persoane fizice.

În pofida faptului că oraşele mari şi, în special, Bucureştiul dispun de reţele de transport public în general bune, trei din cinci persoane se deplasează, totuşi, exclusiv cu automobile.

Persoanele cu o situaţie economică medie sau peste medie preferă în mod preponderent să utilizeze exclusiv automobile (50-70%), în timp ce categoriile mai puţin înstărite nu utilizează niciun mijloc de transport (32-33%) sau utilizează transportul public (25-30%).