Analiză: Fără criză la orizont, însă cu vulnerabilităţi majore în economia României
Economia României nu se află în pragul unei crize imediate, însă continuă să fie una dintre cele mai vulnerabile din Europa Centrală şi de Est, pe fondul inflaţiei persistente, al deficitelor ridicate, al riscurilor de finanţare în creştere şi al unor constrângeri structurale care limitează capacitatea de ajustare, arată o analiză realizată de Allianz Trade.
Articol de Antena Satelor, 19 Februarie 2026, 12:55
'Deşi inflaţia a intrat pe un trend descendent la nivel regional, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din Europa Centrală şi de Est. Presiunile asupra preţurilor sunt alimentate de rigidităţi structurale, de dinamica salariilor şi de transmiterea incompletă a politicii monetare. Această evoluţie afectează puterea de cumpărare a populaţiei şi menţine un grad ridicat de incertitudine pentru mediul de afaceri. Comparativ cu alte economii din regiune, temperarea mai rapidă a inflaţiei a permis o normalizare mai clară a condiţiilor economice (...) După o performanţă economică modestă, economia României continuă să se redreseze într-un ritm inferior celui înregistrat de majoritatea economiilor din Europa Centrală şi de Est. Deşi ciclul economic regional începe să se stabilizeze, România rămâne afectată de persistenţa dezechilibrelor interne, care frânează revenirea cererii şi a investiţiilor. Comparativ cu alte economii, Polonia sau Cehia beneficiază de fundamente macroeconomice mai solide, care le permit o normalizare mai rapidă a activităţii economice', se arată într-o analiză de specialitate, publicată joi.
Potrivit sursei citate, cea mai importantă vulnerabilitate a României rămâne deteriorarea accentuată a poziţiei fiscale şi externe. Astfel, deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB în 2024, pe fondul majorărilor semnificative ale pensiilor şi salariilor din sectorul public, precum şi al cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral, iar în paralel deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, reflectând creşterea importurilor, performanţa slabă a exporturilor şi pierderea competitivităţii costurilor.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, aceasta continuă să fie lentă, iar conform datelor existente, la jumătatea anului 2025, rata de utilizare a fondurilor din NGEU (NextGenerationEU n.r.) era de aproximativ 38%, în timp ce pe fondurile structurale, de circa 17% din sumele angajate, niveluri inferioare celor înregistrate în alte state din regiune.
'Capacitatea administrativă redusă şi blocajele în procedurile de achiziţii publice continuă să afecteze implementarea investiţiilor. Deşi mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale în sectoare economice cheie şi execuţia lentă a investiţiilor publice limitează potenţialul de creştere pe termen mediu. Aceste constrângeri afectează competitivitatea şi capacitatea economiei de a recupera decalajele faţă de alte economii din Europa Centrală şi de Est', se menţionează în analiza celor de la Allianz Trade.
Pe de altă parte, specialiştii consideră că instabilitatea guvernamentală şi fragmentarea politică afectează coerenţa şi predictibilitatea politicilor economice.
'Presiunile electorale recente au contribuit la relaxarea disciplinei fiscale, amplificând dezechilibrele macroeconomice într-un context regional şi global marcat de incertitudine. În concluzie, România nu se confruntă cu o criză iminentă, însă rămâne una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală şi de Est, atât din cauza inflaţiei persistente, a deficitelor ridicate şi a riscurilor de finanţare în creştere, cât şi din cauza constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare', conform asigurătorului.
