Marinescu (BNR): Atragerea şi utilizarea fondurilor europene integral şi la timp, una dintre evoluţiile atent monitorizate
Una dintre evoluţiile atent monitorizate de Banca Naţională a României o reprezintă atragerea şi utilizarea fondurilor europene integral şi la timp, a declarat, luni, Cosmin Marinescu, viceguvernator la Banca Naţională a României, la un eveniment de specialitate.
01 Aprilie 2025, 18:20
'Avem în faţă un parcurs complex marcat de provocarea de a reuşi să menţinem echilibrul între obiectivele verzi, aferente tranziţiei energetice, şi obiectivele de securitate energetică şi economică, cele care vizează protejarea consumatorilor vulnerabili şi asigurarea competitivităţii industriale. Totodată, tabloul macroeconomic rămâne dominat şi în acest an de multiple riscuri şi incertitudini, atât interne cât şi externe. Acestea îndeamnă deopotrivă la prudenţă în planul politicilor publice şi la eforturi susţinute spre a beneficia de oportunităţi de dezvoltare precum cele oferite de fondurile europene. Din perspectiva BNR, una dintre evoluţiile atent monitorizate, dată fiind influenţa semnificativă asupra prognozelor economice şi conduitei de politică monetară, este atragerea şi utilizarea fondurilor europene integral şi la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanţare a unor investiţii majore în economie, iar dumneavoastră, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ştiţi foarte bine acest lucru. La momentul de faţă, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care considerăm că avem nevoie de un efort naţional susţinut în absorbţia fondurilor europene', a spus Cosmin Marinescu, la cea de-a treia ediţie a conferinţei 'Tendinţe Economice 2025', eveniment organizat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA).
El a menţionat că, în ceea ce priveşte realitatea macroeconomică, s-a intrat într-o etapă de ajustări controlate, deşi nu în totalitatea lor. Astfel, se poate observa o tendinţă globală de corecţie a inflaţiei, iar România nu face o excepţie. Prognozele Bancii Naţionale a României indică o scădere a ratei inflaţii la 3,8% la sfârşitul anului 2025, dar şi un număr ridicat de factori de incertitudine care înclină în sus balanţa riscului.
'În anul 2024 creşterea economică a fost una sub aşteptări, de doar 0,9%. În acest context, deficitul bugetar a depăşit 8,6% din PIB şi rămâne una dintre cele mai interesante probleme economice ale României. În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape două puncte procentuale din PIB, ceea ce indică, totuşi, politici economice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică. Vestea bună, inclusiv pentru noi la Banca Naţională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre exigenţele reformelor, deoarece primii paşi au fost deja făcuţi la începutul acestui an. Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate şi priorităţile de reformă administrativă anunţată în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare exprimă angajamentul ferm al decidenţilor privind refacerea sustenabilităţii finanţelor publice şi a echilibrelor economice', a declarat Cosmin Marinescu. AGERPRES
