Studiu: Războiul din Ucraina a lăsat urme adânci asupra economiei româneşti
Un studiu recent arată că războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra economiei României. Conflictul din proximitatea graniţelor a generat incertitudini economice, iar inflaţia a crescut ca urmare a fluctuaţiilor preţurilor la alimente şi materii prime. De asemenea, fluxul de refugiaţi a pus presiune suplimentară pe sistemele sociale şi economice din ţară.
Articol de Petruț Mazilu, 20 Ianuarie 2025, 16:56
Războiul din Ucraina a afectat economia României cu 1,6 puncte procentuale în 2022, iar inflaţia ar fi crescut mai puţin cu 1 punct procentual, arată studiul 'Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis' publicat pe website-ul BNR, având ca autori pe Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacşu, Andrei Tănase şi Radu Vrânceanu.
Analiza se concentrează pe efectele pe termen scurt ale şocului şi, ca atare, nu permite tragerea unor concluzii cu privire la schimbările structurale pe care războiul le-ar fi putut produce.
În cadrul schimbărilor structurale potenţiale s-ar putea lua în considerare incertitudinea crescută a investiţiilor în ţările aflate în proximitatea zonei de conflict, preţul relativ mai ridicat al energiei (cu efecte asupra alocării resurselor), o înrăutăţire a coeziunii sociale, decuplarea economică de Rusia şi reorientarea fluxurilor comerciale către alte ţări.
În acelaşi timp, se amplifică provocările legate de gestionarea creşterii datoriei publice şi a deficitelor bugetare.
În schimb, semnalează analiza, războiul poate prezenta unele oportunităţi pentru economiile din flancul estic.
Printre acestea se numără transferul în regiune a întreprinderilor occidentale care îşi desfăşurau anterior activitatea în Ucraina sau Rusia, creşterea investiţiilor în sectorul apărării, care ar putea stimula creşterea economică pe termen scurt (deşi constrângerile bugetare ar putea afecta alocarea resurselor către sectoarele civile) şi avansarea proiectelor strategice în cadrul cooperării consolidate a NATO.
Din punct de vedere al politicilor macroeconomice, constatările studiului subliniază rolul esenţial al absorbţiei eficiente a fondurilor UE, în special a celor alocate în cadrul programelor 'Next Generation EU', în atenuarea efectelor negative persistente ale invaziei ruseşti în Ucraina.
Aceste fonduri pot oferi un sprijin extrem de necesar pentru redresarea economică prin finanţarea investiţiilor cheie în infrastructură, energie verde şi digitalizare, care nu doar stimulează creşterea economică, ci şi consolidează rezilienţa pe termen lung.
Studiul investighează efectele macroeconomice ale invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022 asupra economiilor din regiune, în particular Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România.
Analiza sugerează un impact în general mai mare asupra activităţii economice în ţările din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu economiile din Europa de Vest.
Rezultatul poate fi atribuit slăbiciunilor structurale ale acestor economii şi, totodată, apropierii geografice de zona de conflict, care a dus la o volatilitate mai mare a variabilelor macroeconomice.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 s-a transformat într-un război terestru de mare intensitate. Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au reacţionat rapid la provocările umanitare şi militare generate de război.
Acestea au primit un număr mare de refugiaţi ucraineni, au furnizat arme şi muniţii Ucrainei şi au cooperat în cadrul NATO pentru a se coordona sprijinul logistic şi militar.
În plus, ţările din prima linie au crescut eforturile de asigurare a unei capacităţi de apărare superioare.
Războiul din Ucraina a adus un nou val de provocări, creşterea preţurilor la energie determinând creşterea costurilor de producţie şi erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor.
Această dinamică a afectat competitivitatea întreprinderilor şi a redus cheltuielile de consum.
Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al ţărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunităţile de export s-au diminuat.
În acest context, guvernele au implementat scheme de ajutor pentru populaţie şi întreprinderi, punând şi mai mult la încercare finanţele publice, în timp ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor pentru a face faţă creşterii ratei inflaţiei.
Această combinaţie de măsuri fiscale şi monetare a evidenţiat presiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
