Ministerul Educației vrea reguli clare pentru combaterea extremismului în mediul școlar

Scopul codului este acela de a asigura un mediu educaţional lipsit de prejudecăţi, stereotipuri negative, intoleranţă, xenofobie, antisemitism, precum şi orice altă formă de discurs instigator la ură.

Codul a fost elaborat în conformitate cu Statutul elevului, Codul-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi cu legislaţia naţională şi internaţională în domeniul drepturilor omului.

'Codul se aplică tuturor elevilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi administrativ, părinţilor, tutorilor legali, precum şi oricărei persoane care interacţionează cu unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv partenerilor educaţionali. În unităţile de învăţământ preuniversitar, personalul didactic şi administrativ şi elevii se vor delimita ferm şi clar de manifestările xenofobe, instigatoare la ură şi antisemite', se arată în document.

Potrivit proiectului, obligaţiile specifice pentru elevi sunt următoarele:

• Să manifeste respect faţă de colegi, profesori şi personalul şcolii, indiferent de naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilitate, sex, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu prevăzut de lege;
• să sesizeze orice act de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură şi antisemitism;
• să participe la activităţile educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi antisemitismului;
• să adopte un comportament bazat pe incluziune şi respect în interacţiunile cu ceilalţi;
• să nu răspândească, inclusiv în mediul online, conţinut discriminator, xenofob, antisemit sau instigator la ură;

Cadrele didactice trebuie:

• să prevină şi să combată orice formă de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură şi antisemitism în cadrul orelor de curs;
• să susţină şi să promoveze o cultură a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în care diversitatea este celebrată şi valorificată;
• să ia măsuri rapide şi eficiente în cazul identificării unor comportamente discriminatorii, xenofobe, radicalizate, antisemite sau instigatoare la ură;
• să integreze în procesul educaţional elemente din Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024 - 2027;
• să se implice în organizarea de activităţi educaţionale privind drepturile omului şi istoria Holocaustului;
• să participe la sesiunile de formare privind prevenirea şi combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură şi antisemitismului.

Codul prevede că în unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise următoarele fapte:

• instigarea la ură, prin orice mijloace, împotriva membrilor comunităţii educaţionale (personal didactic şi administrativ, elevi, părinţi/tutori) pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilitate, sex, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu prevăzut de lege;
• aplicarea unui tratament inegal, de excludere sau de restricţionare în baza unor criterii precum rasa, naţionalitatea, etnia, limba, religia, categoria socială, sexul, dizabilitatea, apartenenţa la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu prevăzut de lege;
• promovarea unor idei, simboluri sau doctrine care susţin şi promovează regimuri cu caracter totalitar, antisemit, extremist, fascist, iredentist, rasist, şovinist sau xenofob, dovedite a încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cu excepţia situaţiei în care acestea fac obiectul unei discipline/a unui material de studiu;
• confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în scopul răspândirii, a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
• iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup,
• promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război;
• negarea, aprobarea, justificarea, minimalizarea sau distorsionarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, precum şi a genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, potrivit legii.