România are cea mai scăzută pondere a studenţilor care lucrau, în 2021
Anul trecut, 23% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din sistemul de educaţie formal erau angajaţi, în timp ce 3% căutau un loc de muncă şi erau disponibili pentru a începe lucrul. Totuşi, cea mai mare parte a acestui grup (73%) era în afara forţei de muncă (nici angajaţi, nici şomeri), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
29 August 2022, 14:15
În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din sistemul de educaţie formal, care erau şi angajaţi, se înregistra anul trecut în Ţările de Jos (70%), Danemarca (49%) şi Germania (42%), iar cea mai scăzută în România (2%), Slovacia (4%), Ungaria şi Bulgaria (ambele 5%).
În 2021, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că îşi căutau un loc de muncă şi erau disponibili pentru a începe lucrul în timp ce studiau) se înregistra în Suedia (14%), Finlanda (9%) şi Ţările de Jos (7%). Pe de altă parte, sub 1% dintre studenţii şi stagiarii din această grupă de vârstă nu lucrau în Cehia, România, Ungaria şi Croaţia.
Ponderea femeilor care participau la educaţia formală era mai ridicată decât cea a bărbaţilor, în special la grupa de vârstă 20 - 24 de ani (54% femei faţă de 45% bărbaţi).
Furnizarea unei educaţii bune tinerilor este un obiectiv important, de fapt le determină viitorul. Cât de rapid fac tinerii tranziţia de la educaţie la piaţa muncii variază semnificativ în rândul statelor membre UE. În unele ţări, tinerii încep să muncească (de exemplu part-time, în weekend sau slujbe pentru studenţi) încă de când sunt în sistemul de educaţie formal.
Aceste evoluţii sunt determinate de sistemele naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi de alţi factori, cum ar fi caracteristicile pieţei muncii la nivel naţionali şi factori culturali.
Foto: pixabay
