Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, a subliniat că România are măsuri legislative pentru prevenirea fenomenului.

'Putem să afirmăm cu tărie că, cel puţin în ceea ce priveşte ca ţară, avem toate măsurile luate, astfel încât să se facă o diferenţă şi o protecţie clară între ceea ce aduce bun internetul şi care vine la pachet şi deodată cu negativul. Legea protecţiei drepturilor copilului, care a fost recent adoptată în formă nouă de către Guvern, (...) prevede articole substanţiale care se referă la protecţie copilului în general din ţara noastră privind abuzurile, privind neglijările, privind tot felul de situaţii negative pe care le poate întâmpina, inclusiv în zona de online', a spus Firea.

Totodată, ministrul a precizat că specialişti din cadrul Ministerului Educaţiei, împreună cu cei de la Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, lucrează la o strategie privind protecţie drepturilor copilului pentru perioada următoare, care va fi, în curând, adoptată.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Ion a arătat că instituţia pe care o reprezintă are în vedere o serie de măsuri pentru diminuarea fenomenului, printre acestea numărându-se formarea pe competenţe digitale, în cadrul PNRR, a 100.000 de profesori din România, prin punerea în aplicare a ordinului de ministru prin care va fi mărit numărul de consilieri şcolari cu nu mai puţin de 50%.

'Creşterea este spectaculoasă, pentru că în acest moment avem aproximativ 2.300 de consilieri şcolari, persoane dedicate care pot discuta cu copiii alte probleme decât ecuaţii şi analize sintactice', a spus Sorin Ion.

Secretarul de stat a mai spus că Ministerul Educaţiei are în vedere şi colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii care desfăşoară astfel de activităţi.

Directorul adjunct al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Maria-Manuela Catrina, a recomandat părinţilor o serie de 'măsuri de filtrare sau monitorizare' a internetului.

Conform studiului Salvaţi Copiii, procentul de 40% reprezintă o creştere de 3% faţă de anul trecut, 20% dintre copii care au fost jigniţi pe internet mărturisind că acest lucru se întâmplă cel puţin o dată pe săptămână.

Fenomenul se înregistrează cu precădere la adolescenţi/liceeni, unde acest lucru se petrece într-o măsură 'semnificativ ridicată'. Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12% mai mare decât a băieţilor care au avut o astfel de experienţă.

17% dintre copii, în special adolescenţii şi băieţii, afirmă că au postat sau trimis mesaje jignitoare, persoanele cunoscute online, alături de prieteni, fiind principalii autori indicaţi de respondenţi când vorbesc de jigniri pe internet.

Conform sondajului, 77% dintre copii afirmă că petrec cel puţin trei ore zilnic pe internet, aceasta însemnând activităţi recreative şi nu didactice.

'Scade abrupt folosirea Facebook, care se pare că se demodează, dar cresc alte platforme sociale, de obicei cele axate pe imagine, video, gen Instagram. De altfel, fetele petrec mult mai mult timp pe aceste reţele, decât băieţii. Tiktok-ul comportă cel mai mare risc din toate reţelele sociale în intrarea într-o interacţiune cu persoane necunoscute', a precizat sociologul Salvaţi Copii Cristian Grădinaru.

Sondajul, aflat la cea de-a şaptea ediţie, a fost realizat online, în a doua jumătate a lunii ianuarie, pe un eşantion de 2.400 de respondenţi cu vârste între 8 şi 17 ani.

Conform Salvaţi Copiii, în anul 2022, numărul sesizărilor primite la linia de raportare esc_ABUZ s-a menţinut la un nivel ridicat, 8.804 solicitări, dintre care 6.092 cu conţinut dăunător, ilegal, 5.686 fiind imagini sau materiale înfăţişând abuz sexual asupra copiilor.

Din 2016 până în prezent, mai mult de 27.000 de sesizări au fost făcute prin punctul civil de raportare esc_ABUZ, mai precizează organizaţia.

Foto: pixabay