Integrarea socială a copiilor defavorizați în activitățile de mediu

Abordarea acestora trebuie să aibă în vedere schimbări fundamentale atât la nivel economic, cât și la nivel social. Educația este unul din pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, prin schimbarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii și a resurselor.

Există un interes tot mai mare în rândul tinerilor din România pentru educația privind schimbările climatice și mediul și remarcăm o participare tot mai mare a acestora la acțiuni legate de prevenirea schimbărilor climatice.

Lărgirea accesului la educația privind schimbările climatice și mediul trebuie să vizeze și reducerea inegalității în sistemul educațional. Pe de-o parte, elevii care frecventează școli de elită din București și din orașe mari au, în prezent, oportunități de a beneficia de educație privind schimbările climatice, multe unități școlare având deja module și programe educaționale pilot.

Pe de altă parte, mediul rural poate oferi mai multe oportunități pentru activități în aer liber, în natură și elevii din acest mediu au, în mod tradițional, o expunere mai extinsă în viața de zi cu zi la mediul natural.

„Anul acesta dezvoltăm elementul de incluziune socială a copiilor din categorii vulnerabile, prin intermediul activităților de educație de mediu. În ultimii ani, mai mulți profesori coordonatori (în special din mediul rural), care au avut în echipa lor copii cu dizabilități, copii în abandon școlar sau copii cu probleme de adaptare ne-au povestit cât de neașteptat de frumos au evoluat acești copiii odată ce au devenit voluntari în program.

Ne-au spus cum au câștigat acești elevi încredere în ei înșiși (chiar dacă erau „codași” la catalog), cum au început să fie priviți altfel de colegi care, înainte, îi izolau, cum și-au descoperit tot felul de talente chiar dacă părea că nu se pricep la nimic.

Am ajuns deci la concluzia că în Patrulă copiii vulnerabili pot excela, se pot dezvolta și integra mai bine în clasă și în colectivitate, pentru că fac lucruri care le sunt accesibile, au o misiune valorizantă și lucrează pe poziție de egalitate cu colegii lor de echipă”, spune Ada Lungu, președintele Asociației Volens, coordonator al programului național de mediu Patrula de Reciclare.

„Dăruiește sustenabil” cel mai recent concurs al Patrulei de Reciclare

„Perioadele cadourilor (cum e luna decembrie dar și februarie-martie) înseamnă mult consum, transport, ambalaje, deșeuri etc. Se pare că luna decembrie are cea mai mare amprentă de carbon din an. În acest context, ne-am propus să regândim generozitatea și actul de a dărui astfel încât să nu diminueze bucuria dar nici să nu dăuneze naturii. 40 de echipe au participat și au făcut gesturi generoase extraordinare față de copiii săraci, bolnavi sau de bătrânii din comunitate - târguri caritabile cu propriile lor hăinuțe și accesorii, cadouri create din materiale reciclate, campanii de strângere de fonduri pentru colegi bolnavi, colinde la cămine de seniori, petreceri-surpriză pentru familii sărace etc. Copiii au fost buni și cu oamenii, și cu Planeta. Majoritatea echipelor care ne-au impresionat provin din zona rurala”, mai spune Ada Lungu.

Școlile trebuie să devină exemple de bune practici în materie de sustenabilitate pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protecție a mediului. În plus, școli eficiente energetic sau sisteme de transport școlar cu emisii reduse de dioxid de carbon pot contribui substanțial la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național.

“Studiile demonstrează beneficiile unei infrastructuri educaționale „verzi”, precum o creștere a stării de bine a elevilor și a profesorilor, o creștere a calității învățării sau o îmbunătățire a rezultatelor la testele și la evaluările școlare”, a conchis Ada Lungu, președintele Asociației Volens.

Foto: pixabay