Populaţia rezidentă a României a crescut în 2022. Fluxul de migranţi, principala cauză a creşterii

Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (52,1%, respectiv 51,4%).

Conform INS, fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 122 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani ajungând la 677.000 persoane (3,762 milioane faţă de 3,085 milioane de persoane), în creştere faţă de 617.000 persoane la 1 ianuarie 2022.

Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost pozitiv (85.480 persoane).

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2023, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,931 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă 1 ianuarie 2022.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9,802 milioane de persoane, în scădere cu 0,01% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022 remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023).

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a stagnat la 16,2%.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120 (la 1 ianuarie 2022) la 122 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2023).

Raportul de dependenţă demografică a urcat de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2023).

Pentru prima dată, fenomenul de imigrare constituie principala cauză a creşterii populaţiei ţării în anul 2022. În cursul anului 2022, bărbaţii sunt majoritari în rândul emigranţilor (50,2%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,3%).