Prevenția în sănătate și concediile medicale

“Pe termen mediu și lung, această abordare va conduce la creșterea calității vieții pacienților, care astfel sunt depistați precoce și tratați într-un stadiu incipient al bolii, la reducerea costurilor asociate bolii, dar și la diminuarea numărului de servicii medicale spitalicești, în favoarea celor de medicină primară (inversarea piramidei serviciilor medicale).

Persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie beneficiază de consultații periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc. Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecțiuni, constată că pacienții respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus și consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi)”, a declarat la Radio România Antena Satelor, Cristina Călinoiu - Șef serviciu Presă în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Medicul de familie acordă consultații într-un mod integrativ, ținând cont de toate afecțiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienții, investigând totodată și factorii de risc pentru apariția altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenție primară (preîntâmpină apariția afecțiunilor prin intervenția asupra factorilor de risc), prevenție secundară (depistează precoce boala, înainte de a se manifesta), prevenție terțiară (screeningul complicațiilor cu reducerea agravărilor sau apariției complicațiilor).

“În concluzie, pacienții cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenție 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece se află în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost din start gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală și care nu-și verifică periodic starea sănătății.

În ceea ce privește adresa prin care CNAS a solicitat medicilor de familie să precizeze câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienți, scopul acestei centralizări de informații este dimensionarea finanțării pachetului de prevenție, la nivel național, în funcție de numărul total al beneficiarilor, și construirea unui indicator de evaluare a activității de prevenție, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultațiile de prevenție acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultațiilor acordate de medicii de familie”, a mai precizat Cristina Călinoiu - Șef serviciu Presă în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Reglementări privind acordarea concediilor medicale

O serie de noi reglementări referitoare la modul de acordare a concediilor medicale au intrat în vigoare începând cu data de 1 august 2021, prin punerea în aplicare a Ordinului ministrului sănătății şi al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

“Astfel, a fost introdus un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical în cazul incapacității temporare de muncă pentru boli obișnuite, care prevede evaluarea stării de sănătate și monitorizarea pacienților de către medicii curanți, prin întocmirea unui plan de urmărire a evoluției bolii.

Perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală se vor acorda în cel puțin două etape, în vederea recuperării capacității de muncă a persoanei asigurate și reinserției socio-profesionale a acesteia.

Medicul de familie va acorda în prima etapă maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile pe an. În situația în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menționate” a punctat Cristina Călinoiu - Șef serviciu Presă în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.