România, printre țările cel mai puțin asigurate împotriva dezastrelor naturale
România se află pe locul trei în Europa în ceea ce privește deficitul de protecție prin asigurări pentru catastrofe naturale, potrivit unui raport recent. Nivelul scăzut al polițelor de asigurare împotriva dezastrelor, precum cutremure, inundații sau alunecări de teren, expune populația și infrastructura unor riscuri majore.

Articol de Petruț Mazilu, 10 Februarie 2025, 12:11
'Potrivit celui mai recent raport al Autorităţii Europene pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), România se află pe locul trei, după Grecia şi Italia, în topul ţărilor care au cel mai mare decalaj actual total al deficitului de protecţie pentru catastrofele naturale (NatCat). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că aceste ţări au pericole ridicate şi o penetrare foarte scăzută a asigurărilor, în special pentru cutremure. Pentru România un deficit mare de protecţie este şi la inundaţii, care se mai înregistrează pentru Slovenia şi Croaţia', precizează Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări (UNSICAR), citata de Agerpres.
În plus, Europa este continentul care se încălzeşte cel mai repede, 2024 fiind declarat cel mai cald din ultimii 80 de ani, de când există date meteo detaliate, potrivit Serviciului European pentru Schimbări Climatice Copernicus.
Temperatura medie a fost cu 1,47 grade Celsius peste perioada de referinţă, iar două dintre cele patru anotimpuri au stabilit recorduri absolute de căldură. Anul trecut a adus pe continent perioade de caniculă, secetă, dar şi inundaţii şi ploi torenţiale.
Şi în România 2024 a fost cel mai cald an de când se fac înregistrări.
Potrivit EIOPA, aproape 20% din pierderile economice directe cauzate de NatCat în Europa în ultimii 50 de ani au avut loc doar în ultimii trei ani.
Având în vedere creşterea numărului de calamităţi naturale, precum şi a pierderilor provocate de acestea, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale a anunţat, în 30 ianuarie, că recomandă actualizarea modului în care riscurile de catastrofe naturale sunt luate în considerare, în urma unui exerciţiu de reevaluare cuprinzător desfăşurat în 2023 şi 2024.
În prezent, doar 23% din totalul pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme şi de fenomene legate de climă în Europa sunt asigurate, ceea ce conduce la un deficit substanţial de protecţie prin asigurare, care se preconizează că va deveni şi mai mare având în vedere actualele previziuni climatice.