Potrivit INS, cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe locuitor le-au avut: laptele şi produsele din lapte (30,8%), legumele şi produsele din legume (17,5%), cerealele şi produsele din cereale (15,5%), fructele şi produsele din fructe (10,8%), cartofii (9,6%) şi carnea şi produsele din carne (7,3%). Conform sursei citate, aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

În anul 2021 o persoană a consumat, în medie pe zi, 2.345 grame alimente, mai mult cu 52 grame faţă de anul precedent, din care: 1.403 grame (+41 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 942 grame alimente de origine animală (+11 grame faţă de anul precedent).

Conform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie
necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere.

Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de: 10 - 15% (13% în medie) proteine; 25 - 30% (28% în medie) lipide; 55 - 65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2021 poate fi considerat echilibrat şi s-a situat: peste medie la proteine - proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depăşind limita
superioară - proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 31,4%; sub medie la glucide - proporţia caloriilor
provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55%.

Cercetarea arată că, în 2021, nu s-au produs schimbări majore ale modelului de consum al populaţiei faţă de anul precedent. Astfel, consumul mediu anual de produse vegetale continuă să reprezinte componenta de bază a consumului alimentar mediu anual. Se remarcă o creştere a consumului mediu anual la unele produse de origine vegetală cu pondere mare în alimentaţia populaţiei din România la: cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe); cartofi; legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete); pepeni; leguminoase boabe; fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete).

Comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat scădere la: zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat); grăsimi vegetale (greutate brută).

În ceea ce priveşte consumul de produse de origine animală, se remarcă atât creşteri cât şi scăderi la componentele de bază: creşterea consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile, datorat[ creşterii consumului mediu anual de carne şi produse din carne de porcine; creşterea consumului mediu anual de lapte şi produse din lapte; o creştere a consumului mediu anual de ouă; o tendinţă de creştere a consumului mediu anual de peşte şi produse din peşte; o scădere uşoară a consumului mediu anual de grăsimi animale (greutate brută).

Modificările structurale, faţă de anul precedent, se caracterizează printr-o creştere a ponderii consumului mediu net zilnic de produse de origine vegetală în defavoarea consumului mediu net zilnic de produse de origine animală.

Foto: pixabay