Alzheimer: a avea mai puțini dinți crește riscul de a avea boala

A avea dinții lipsă sau sănătatea orală precară este adesea foarte jenant pentru persoanele care suferă de aceasta, dar nu numai! Echipa de la Universitatea de Sănătate Publică din Minnesota (SUA) arată că aceste tulburări pot ascunde un viitor îngrijorător.
S-a confirmat legătura dintre sănătatea orală și demență
Noul studiu publicat în revista medicală Neurology asigură că există o legătură între stadiile parodontitei și deficiența cognitivă ușoară și demența 20 de ani mai târziu. Autorul principal, Ryan Demmer, explică „am analizat sănătatea dentară a oamenilor pe o perioadă de 20 de ani și am descoperit că persoanele cu cea mai severă formă de parodontită la începutul studiului nostru aveau un risc de aproximativ de două ori mai mare de a „a avea deficiențe cognitive ușoare sau demență în Sfârşit'.
Parodontita este o inflamație a țesuturilor din jurul dinților numită parodontită. Este o formă mai gravă de boală parodontală decât gingivita. Provoacă umflarea gingiilor, durere, hipersensibilitate dentară și abcese. Slăbirea dinților poate apărea și atunci când patologia evoluează de mult timp.
Lipsa dinților crește riscul de demență
Ca parte a muncii sale, cercetătorul a urmărit cu ajutorul echipei sale peste 8.000 de oameni care au participat la un program de monitorizare a stării de sănătate a acestora de-a lungul vieții. Ca parte a acestui studiu, ei au fost supuși unui examen stomatologic la vârsta de 60 de ani. Niciun participant nu avea demență, o afecțiune care include boala Alzheimer, la acel moment.
Studiind ulterior dosarele lor medicale pe o perioadă medie de 18 ani, oamenii de știință au descoperit o legătură între sănătatea orală și dezvoltarea tulburărilor cognitive.
Aproximativ 19% dintre participanți au dezvoltat demență în acest timp. Dar au existat diferențe clare în funcție de severitatea parodontitei. Dintre cei care aveau deja boli severe ale gingiilor, 22% au dezvoltat demență, iar 23% dintre cei care aveau mai puțini dinți la vârsta de 60 de ani au suferit de aceste tulburări cognitive. La pacienții cu o formă ușoară de boală parodontală la început, 623 de persoane din 3470 (sau 18%) au dezvoltat demență.
Între timp, doar 14% dintre persoanele fără boli ale gingiilor au dezvoltat demență. Studiul a luat în considerare și alți factori care pot influența riscul de demență, cum ar fi diabetul, colesterolul crescut și fumatul.
Profesorul Ryan Demmer a clarificat că o analiză pe un grup mai mic a evidențiat, de asemenea, o legătură între parodontită și boala Alzheimer, precum și demența vasculară (pierderea funcției cognitive din cauza distrugerii țesutului cerebral).

Dementa si parodontita: cauze posibile?
Mai multe studii au evidențiat deja o legătură între sănătatea orală precară și mai multe patologii precum demența, accidentul vascular cerebral sau chiar diabetul. Cercetătorii cred că inflamația cronică observată în bolile gingiilor ne poate influența subtil riscul de multe afecțiuni cronice, care la rândul lor pot crește riscul de demență.
O altă ipoteză ar fi aceea că microbii care provoacă parodontita pot migra către creier și pot participa la formarea de aglomerări de proteine ​​caracteristice bolii Alzheimer.
Profesorul Ryan Demmer, care pune și el la îndoială această corelație, dorește să fie efectuat un nou studiu. „Avem nevoie de studii ample care să măsoare efectiv bacteriile de bază despre care se crede că sunt factorul de risc. De asemenea, vom avea nevoie, în cele din urmă, de studii controlate randomizate pentru a vedea dacă tratarea parodontitei sau prevenirea parodontozei [boala gingiilor] previne demența”, explică expertul.
Autorii studiului recent publicat au remarcat o limitare a muncii lor. Examenele inițiale au fost efectuate când participanții aveau în medie 63 de ani. Prin urmare, este posibil ca declinul cognitiv să fi început înainte de apariția bolii gingiilor sau a pierderii dinților, dar să nu fi fost diagnosticat. Cu toate acestea, este totuși esențial pentru ei să nu-și neglijeze dinții: „o sănătate orală bună este importantă pentru sănătatea generală, iar potențialul pentru un beneficiu secundar al unei mai bune cunoașteri în timp este plauzibil”.
Cum să evitați parodontoza?
Prevenirea este cea mai bună modalitate de a evita parodontoza. Prin urmare, trebuie să fiți deosebit de vigilenți cu privire la igiena orală. Este recomandat :
Spălați-vă dinții cu o perie moale și cu pastă de dinți de două ori pe zi: două periaj pe zi se potrivesc cu viața noastră activă de zi cu zi. Cu toate acestea, este și mai benefic să te speli pe dinți după fiecare masă.
Foloseste ata dentara sau periute interdentare: folosirea lui este insistent recomandata pentru curatarea intre dinti.
Opriți periajul dacă gingiile sângerează.
Mergi regulat la dentist: programarile sau consultatiile anuale cand apare o problema (hipersensibilitate, senzatie de a avea dintii mai lungi, gingii umflate etc.) ajuta la evitarea complicatiilor.
Nu fumați: tutunul este un factor de risc major pentru dezvoltarea parodontozei.
Evita alimentele prea dulci: este indicat sa ai o alimentatie echilibrata.
Boala gingiilor: îngrijire disponibilă
Parodontita este tratabilă. În fața acestei patologii, medicul dentist poate prescrie mai întâi un tratament cu antibiotice pentru tratarea infecției. Dacă pacientul are o formă gravă, el sau ea poate sugera o grefă de gingie pentru a preveni pierderea dinților. În plus, tratamentul cu vitamina C poate ajuta la încetinirea progresiei parodontitei pe lângă păstrarea sănătății dinților.