Copiii sunt "bombardați" cu reclame la fast-food, iar obezitatea crește periculos de mult
Obezitatea a devenit principala formă de malnutriție în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, depășind pentru prima dată subnutriția la nivel global. Această avertizare îngrijorătoare vine din partea Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF), care a publicat marți un raport detaliat.
Articol de Petruț Mazilu, 10 Septembrie 2025, 11:04
În timp ce lupta pentru reducerea foametei la nivel mondial dă roade parţial, prevalenţa subponderalităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor urmează o tendinţă descendentă, în scădere de la 13% la 10% între 2000 şi 2022 în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, conform datelor colectate din 190 de ţări.
Însă, în aceeaşi perioadă, supraponderalitatea a crescut vertiginos, numărul copiilor afectaţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani dublându-se între 2000 şi 2022 (de la 194 de milioane la 391 de milioane).
Iar creşterea este şi mai pronunţată în cazul obezităţii, forma cea mai gravă de exces de greutate, asociată cu tulburări metabolice precum diabetul şi anumite tipuri de cancer, şi uneori însoţită de o stimă de sine scăzută, anxietate şi depresie.
Astfel, în 2022, 8% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani din întreaga lume (163 de milioane) sufereau de obezitate, comparativ cu 3% în 2000.
Astfel, 188 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani trăiesc cu această boală cronică, conform acestor proiecţii.
Principalul vinovat: un mediu toxic creat de industria alimentelor ultraprocesate şi de 'practicile sale comerciale contrare eticii' care vizează obţinerea de profit, conform UNICEF.
Copiii sunt 'bombardaţi de marketing alimentar nesănătos', inclusiv la şcoală, unde sunt expuşi la băuturi ultra-îndulcite şi gustări ultra-transformate, sărace în nutrienţi, a explicat pentru AFP Katherine Shats, una dintre autoarele raportului.
Aceste produse sunt adesea mai ieftine decât alimentele proaspete, fructele, legumele şi proteinele pe care le înlocuiesc treptat în alimentaţia familiilor.
Însă, UNICEF insistă: vina nu este nici a copiilor, nici a familiilor lor, ci a unui 'eşec al societăţii'.
Agenţia respinge, de asemenea, 'mitul' sportului: este 'imposibil să scapi de consecinţele asupra sănătăţii' ale mâncării nesănătoase 'doar prin activitate fizică'.
Istoric, prevalenţa supraponderalităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor a fost mai mare în ţările dezvoltate. Aceasta rămâne ridicată, spre exemplu, în Chile (27% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani) şi Statele Unite (21%).
Însă, din anul 2000, decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace s-a redus, ratele obezităţii crescând vertiginos în unele insule din Pacific, unde importurile înlocuiesc produsele tradiţionale, cum ar fi în Niue (38%), Insulele Cook (37%) şi Nauru (33%).
Pentru unele ţări, aceasta este o dublă lovitură, în condiţiile în care subnutriţia şi obezitatea coexistă.
Acesta este cazul în unele zone afectate de crize umanitare, unde marile companii din sector 'donează cantităţi mari de mâncare nesănătoasă' pentru a-şi promova imaginea şi unde copiii înfometaţi ajung să aibă acces doar la alimente dăunătoare sănătăţii lor, a subliniat Katherine Shats.
