Cum se dezvoltă o alergie alimentară?

Astfel, doar 2% dintre adulți rămân afectați de alergie alimentară. Totuși, această evoluție este dinamică, variază în funcție de alergenul în cauză și rămâne greu de prezis cu precizie.
Alimentele care provoacă reacții alergice nu sunt foarte numeroase. Laptele de vacă, oul de găină, alunele, grupul de nuci de copac, grâul, soia, peștele și crustaceele sunt principalii vinovați. De asemenea, trebuie remarcat faptul că alergia alimentară este una dintre primele manifestări ale alergiilor precum astmul și rino-conjunctivita, pe care unii copii le vor dezvolta ulterior. Cu toate acestea, odată cu vârsta, multe dintre aceste alergii alimentare tind să dispară. Acest proces este diferit pentru fiecare alergen.
Deci, în timp ce majoritatea sugarilor cu alergie la laptele de vacă prezintă simptome în primul an, cel mai adesea la sfârșitul primei luni, aproximativ 85% dintre ei vor deveni toleranți până în al treilea an. Alergia la ouă de pui apare de obicei în al doilea an și persistă mai mult. Aproximativ 66% dintre pacienții mici sunt toleranți la ouă până la vârsta de cinci ani, în schimb, sensibilizarea la arahide persistă de obicei până la vârsta adultă. Dar, conform unor studii recente, 20% dintre copii își pierd această sensibilitate la vârsta adultă.
Evoluția naturală a alergiei alimentare nu este așadar statică. Acesta este unul dintre motivele pentru care este esențială reevaluarea frecventă a acestor pacienți pentru a determina starea actuală a pragului lor de reactivitate.
Astăzi, sunt în curs de dezvoltare modele de predicție bazate pe estimări de probabilitate (de la o doză de anumiți alergeni alimentari în ser - IgE) și care fac posibilă determinarea șanselor de a dezvolta o toleranță în alergia la lapte sau „ou”. Acestea ar trebui să ajute la diagnostic și să reducă numărul de teste de provocare. Și, bineînțeles, educați cu privire la necesitatea intervenției terapeutice.