Legătura directă dintre statul prelungit pe scaun și riscul de hipertensiune
Într-o eră dominată de tehnologie și muncă de birou, inima umană se confruntă cu o provocare fără precedent numită sedentarism, un factor de risc major care, potrivit medicilor cardiologi, a devenit la fel de periculos pentru sănătatea cardiovasculară precum fumatul sau obezitatea.
Articol de Petruț Mazilu, 11 Ianuarie 2026, 10:33
Inima noastră este un motor biologic proiectat pentru mișcare, pentru efort, pentru a pompa sânge cu putere către mușchii care lucrează. Paradoxul vieții moderne face ca acest organ vital să fie pus în situația de a funcționa la "relanti" pentru perioade mult prea lungi de timp.
Sedentarismul a devenit o epidemie tăcută, dar extrem de agresivă. Studiile recente arată o corelație alarmantă între numărul de ore petrecute pe scaun și creșterea incidenței bolilor cardiovasculare. Atunci când stăm nemișcați ore în șir, fie la birou, fie în fața televizorului sau în mașină, metabolismul intră într-o stare de hibernare parțială.
Enzimele responsabile cu descompunerea trigliceridelor devin inactive, ceea ce duce la acumularea grăsimilor în sânge și, implicit, la depunerea lor pe artere.
Acesta este mecanismul insidios prin care ateroscleroza se instalează lent, dar sigur, chiar și la persoane care par, la prima vedere, sănătoase.
Mai mult decât atât, lipsa contracțiilor musculare, în special a celor de la nivelul picioarelor (care acționează ca o a doua inimă, ajutând la întoarcerea venoasă), face ca inima să depună un efort suplimentar pentru a menține circulația. În timp, acest lucru poate duce la hipertensiune arterială și la slăbirea mușchiului cardiac.
Nu este vorba doar despre estetică sau despre kilogramele în plus, ci despre capacitatea funcțională a sistemului circulator. Medicii avertizează că nici măcar o oră intensă de sală seara nu compensează în totalitate efectele negative a 8-10 ore de stat continuu pe scaun.
Cheia stă în întreruperea perioadelor de inactivitate. Pauzele scurte, de 5 minute la fiecare oră, în care ne ridicăm și facem câțiva pași, sunt vitale pentru "resetarea" circulației periferice și pentru menținerea elasticității vaselor de sânge.
Consecințele sedentarismului nu se opresc doar la nivel fizic. Există o legătură strânsă între sănătatea inimii și starea mentală. Activitatea fizică stimulează producția de endorfine și reduce nivelul hormonilor de stres, protejând astfel inima de șocurile emoționale.
O persoană sedentară este mult mai predispusă la anxietate și depresie, factori care, la rândul lor, agravează riscul cardiovascular.
Cercul vicios se poate rupe doar prin voință și prin reintroducerea mișcării ca o componentă nenegociabilă a igienei zilnice.
Nu este nevoie de performanță sportivă; mersul pe jos în ritm alert, urcatul scărilor în locul folosirii liftului, grădinăritul sau dansul sunt forme excelente de activitate fizică moderată care, practicate constant, pot reduce riscul de infarct cu procente semnificative.
Este important să ascultăm semnalele corpului. O oboseală nejustificată la eforturi mici, palpitațiile, picioarele umflate seara sau o respirație îngreunată nu sunt doar semne ale vârstei, ci strigăte de ajutor ale unui sistem cardiovascular neantrenat.
Prevenția prin mișcare este cea mai ieftină și eficientă formă de tratament. Inima are o capacitate fantastică de recuperare și adaptare; odată ce începem să îi oferim stimulul necesar prin mișcare, beneficiile apar rapid: tensiunea se reglează, profilul lipidic se îmbunătățește, iar tonusul general crește.
Să ne ridicăm de pe scaun este, poate, cel mai important pas pe care îl putem face pentru longevitate și pentru o viață trăită la potențial maxim, departe de cabinetul cardiologului.
