Psiho: această nevoie de a fi iubit care ne modelează în profunzime
Nevoia de a fi iubit ne modelează foarte profund, de multe ori fără ca noi să fim conștienți de asta. Știm că atitudinile noastre, reacțiile noastre, sentimentele noastre, sentimentele noastre sunt rezultatul istoriei noastre de viață, experiențele noastre, rănile noastre, chiar dacă, desigur, sunt influențate și de caracterul nostru natural.
Articol de Simona Lazăr, 11 Octombrie 2023, 19:43
Este imposibil de determinat gradul de importanță al fiecărui factor. Dar putem încerca să ne înțelegem pe noi înșine.
Unul dintre factorii evoluției noastre este neapărat nevoia noastră de a fi iubiți de cei din jurul nostru și în primul rând de părinții noștri. Dacă sunt copil, vreau să fiu iubită de părinții mei și vreau ca ei să mă iubească în continuare. Pentru a face acest lucru, pun în aplicare strategii care mi se par potrivite. Acționez răspunzând la o întrebare: „cum mă comport pentru ca părinții mei să mă iubească”? Și mă adaptez. Rezultatul acestei strategii este că, foarte tânăr, îmi modelez un mod de a fi care mi se pare cel mai bun pentru a fi iubit. Care ?
A fi iubit este modelat în noi încă din copilărie
Una va fi să arăți curajos, dacă părinții exclamă la fiecare progres: „Bravo, ce copil curajos”. Pentru alții, va fi să te plângi încontinuu, dacă asta pare să atragă și să stimuleze afecțiunea: „biata dragă, s-a făcut rău, hai să fugim și să-l consolem”. Pentru alții, va fi să fie discret dacă aud: „Este foarte plăcut, este un copil calm”, sau să fie vorbăreț: „Este foarte sociabil, știe să se exprime și are idei despre orice. ” Sau din nou, un copil foarte activ: „vedeți cât de dinamic este și cum înaintează”, sau o fată de băiețel „ce fată sportivă, nu e ca niște fete” dacă tatăl ei regretă că nu a avut un băiat. Înființarea acestei funcționări , care ulterior rămâne prezentă pe tot parcursul vieții, este de fapt înscrisă foarte devreme în comportamentul nostru, fără ca noi să fim adesea conștienți de asta. Deci, putem avea tendința de a funcționa în moduri care sunt complet nenaturale pentru noi, care sunt greșite cu ceea ce simțim în interior, dar care sunt ceea ce credem că este de dorit pentru a fi iubiți.
Trecerea la maturitate
Dar uneori este un dezastru! Într-adevăr, ceea ce ne imaginăm despre gândurile părinților noștri nu este neapărat adevărat, chiar dacă este adesea parțial adevărat. Așa că ne adaptăm la ceea ce credem că este corect, dar nu neapărat la ceea ce este. Pe de altă parte, crescând, nu se spune că dacă părinții ar fi gata să iubească o fată drăguță care este întotdeauna gata să dea înapoi serviciul să fie la fel când ea va crește și cu atât mai puțin pentru oamenii cu care vom intra în contact mai târziu. La fel pentru orice personaj. Ceea ce era potrivit în copilărie nu este niciodată potrivit de-a lungul vieții pentru toată lumea!Așadar, este bine să încercăm să înțelegem care este în noi dorința de a fi iubiți și ce ne-am format ca noi înșine.credințe, pentru a ne elibera de ele. Pentru că cel mai bun mod de a fi iubit este pur și simplu să fii tu însuți, fără această fațadă falsă care ne împiedică și să arătăm ce e mai bun din noi înșine.
