Speranţa de viaţă a europenilor, ameninţată de obezitate

Publicat din trei în trei ani, acest 'Raport asupra sănătăţii în Europa' relevă că speranţa de viaţă la naştere în regiune se ridica în 2015 la 77,8 ani, faţă de 76,7 ani în 2010. Speranţa de viaţă a femeilor (81,1 ani) rămâne mai ridicată decât cea a bărbaţilor (74,6 ani) cu şase ani şi jumătate, o diferenţă care s-a redus uşor.

Datele din 53 de state din regiune indică şi diferenţe importante între ţări: bărbaţii trăiesc cu aproape 16 ani mai mult în Islanda (81,4 ani) decât în Kazahstan (65,7 ani).

'Progresele sunt neuniforme, atât în interiorul ţărilor cât şi între acestea, între sexe şi generaţii', a subliniat în raport Zsuzsanna Jakab, directoarea pentru Europa a OMS. Ea a adăugat că factorii de risc legaţi de modul de viaţă sunt 'preocupanţi', aceştia putând încetini sau chiar inversa progrese importante privind speranţa de viaţă dacă nu se întreprinde nimic.

Printre aceşti factori, excesul de greutate, care creşte riscul de diabet, cancer sau boli cardiace, este 'în creştere în majoritatea statelor'.

În 2016, obezitatea şi excesul de greutate afectau 23,3% (+2,5 în şase ani) şi respectiv 58,7% (+2,8) din populaţie. O creştere semnificativă se înregistrează în Turcia, unde 32,1% din populaţie este obeză şi aproape 4 femei din 10 (39,2%). Malta (29,8% din populaţie) şi Regatul Unit (27,8%) sunt două alte state din regiune afectate de o puternică incidenţă a obezităţii.

Consumul de tutun şi cel de alcool sunt de asemenea analizate în raportul OMS pentru Europa, ratele din regiune fiind printre 'cele mai ridicate din lume': 29% din persoanele în vârstă de peste 15 ani fumează, conform cifrelor din 2013, faţă de 16,9% în regiunea americană şi 24,8% în Asia de Sud-Est.

Cifrele de pe continentul european variază de la 43,4% în Grecia, 39,5% în Rusia, la 28,1% în Franţa. Proporţia celor care fumează zilnic s-a diminuat totuşi în cele 53 de ţări, de la 28,1% în 2002 la 24,4% în 2014.

Consumul de alcool, în creştere în anii 1990 şi 2000, scade constant din 2008 dar rămâne la cote ridicate, cu 8,6 litri pe persoană şi pe an în 2014, faţă de 6,4 litri pe persoană la nivel global.

În Uniunea Europeană, consumul cel mai mare se înregistrează în Lituania (15,2 litri/persoană), în Cehia (12,7 L/p) şi în Belgia (12,6 L/p).

Mortalitatea legată de cancer, diabet, boli respiratorii sau cardio-vasculare a scăzut cu 9% între 2010 şi 2015 (715 decese la 100.000 de locuitori).

Această scădere este cu atât mai remarcabilă, scrie AFP, cu cât incidenţa acestor afecţiuni este în creştere. În UE, numărul noilor cazuri de cancer descoperite anual a crescut cu 5% între 2010 şi 2014, ajungând la 569 cazuri la 100.000 de persoane.

'Este încă foarte ridicată', de 11,5 ani, diferenţa între ţările cu cea mai mare şi cea mai scăzută speranţă de viaţă - Luxemburg, 83,1 ani, în raport cu Republica Moldova, cu 71,65 ani, a spus într-o conferinţă de presă Claudia Stein, directoarea Diviziei de informare, date, cercetare şi inovare a Biroului Regional al OMS pentru Europa, citată de agenţia EFE.

Motivele creşterii speranţei de viaţă şi reducerii mortalităţii cu 25% în 15 ani în Europa ţin de 'investiţia, deşi încă inegală, în sistemele de sănătate', 'managementul mai bun' al bolilor şi de stiluri de viaţă mai sănătoase, a indicat experta OMS.

Stein a evidenţiat îmbunătăţirile înregistrate în regiunea europeană, care include 53 de ţări cu 900 de milioane de persoane, de la lansarea în 2012 a planul Sănătate 2020, care vizează atingerea obiectivelor ONU de bunăstare pentru 2030, dar a avertizat şi că există încă 'o serie de riscuri care ameninţă să inverseze progresele'.

Principalele pericole pentru sănătatea europenilor sunt fumatul, consumul de alcool, obezitatea şi excesul de greutate, precum şi insuficienta vaccinare a copiilor în unele state, fapt ce pentru prima dată în ultimii ani a provocat decese cauzate de boli ca rubeola sau rujeola.

În ceea ce priveşte imunizările, Stein a deplâns faptul că există 'multă dezinformare' în unele ţări, unde părinţii cred încă, pe baza unor rapoarte medicale 'discreditate în prezent', că anumite vaccinuri sunt legate de autism.

AGERPRES

Citește și Sfatul medicului, cu privire la tratamentul celor mai grave boli