Un sfert dintre persoanele inconştiente din cauza leziunilor cerebrale sunt de fapt conştiente
Un studiu internaţional publicat în "The New England Journal of Medicine" a constatat că cel puţin un sfert dintre persoanele cu leziuni cerebrale severe care nu pot răspunde fizic la comenzi, sunt de fapt conştiente. Deşi aceşti oameni nu au putut, de exemplu, să ridice degetul mare, când li s-a solicitat acest lucri, au avut în mod repetat activitate cerebrală, atunci când li s-a cerut să-şi imagineze mişcarea.
19 August 2024, 14:42
"Acesta este unul dintre cele mai importante studii în domeniul comei şi al altor tulburări ale conştiinţei", spune Daniel Kondziella, neurolog la Rigshospitalet, spitalul didactic al Universităţii din Copenhaga, intervievat de revista "Nature". "Descoperirile indică faptul că un număr substanţial de persoane cu leziuni cerebrale care par să nu răspundă la stimuli pot auzi ce se întâmplă în jurul lor şi pot chiar să folosească interfeţele creier-computer (BCI) pentru a comunica", spune coordonatorul studiului, Nicholas Schiff , neurolog la Weill Cornell Medicine din New York City. BCI-urile (brain computer interfaces) sunt dispozitive implantate în capul unei persoane care captează activitatea creierului, o decodifică şi o traduc în comenzi care pot, de exemplu, să mişte cursorul unui computer: în esenţă, dispozitivul extern primeşte comenzi direct de la semnalele care derivă din activitatea creierului. "Ar trebui să alocăm resurse pentru a găsi aceşti oameni şi a-i ajuta", spune profesorul Schiff.
Studiul a implicat 353 de persoane cu leziuni cerebrale cauzate de evenimente precum traume fizice, atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, 241 nu au răspuns la niciunul dintre testele standard de receptivitate, inclusiv la cel care le cerea să ridice degetul mare, însă celelalte 112 au reuşit. Toţi pacienţii înscrişi în studiu au fost supuşi unuia, sau ambelor tipuri de scanări ale creierului. Prima a fost imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), care măsoară activitatea mentală în mod indirect prin detectarea oxigenării sângelui în creier. Al doilea examen la care au fost supuşi a fost electroencefalografia (EEG) care foloseşte o cască acoperită cu electrozi pusă pe scalpul unei persoane pentru a măsura direct activitatea undelor cerebrale. În timpul fiecărei scanări, oamenii au fost rugaţi să se imagineze jucând tenis sau deschizând şi închizând mâna. Comenzile se repetau continuu timp de 15-30 de secunde, apoi urma o pauză; exerciţiul a fost repetat timp de şase până la opt sesiuni de comandă. Dintre persoanele care nu au răspuns fizic, aproximativ 25% au prezentat activitate cerebrală pe parcursul întregului examen, atât prin EEG, cât şi prin fMRI. Definiţia medicală a capacităţii de a răspunde la stimuli mental, dar nu şi fizici, este disocierea cognitiv-motorie. "Cele 112 persoane participante la studiu care au fost clasificate ca fiind receptive au reacţionat ceva mai bine la testele de activitate cerebrală, dar nu cu mult: doar aproximativ 38% au arătat o activitate constantă. Acest lucru se datorează faptului că testele stabiliseră un standard foarte ridicat", susţine profesorul Schiff. Nu este prima dată când un studiu a descoperit disocierea cognitiv-motrică la persoanele cu leziuni cerebrale care nu au răspuns fizic. De exemplu, într-un articol din 2019, 15% din 104 persoane testate au prezentat acest comportament. Acest ultim studiu este însă mai amplu, iar testele au fost efectuate în şase unităţi medicale din patru ţări: Belgia, Franţa, Regatul Unit şi Statele Unite. Schiff subliniază că este important să putem identifica persoanele cu leziuni cerebrale care par să nu răspundă, dar sunt conştiente. "Vor fi oameni pe care îi putem ajuta să depăşească această afecţiune", spune el, poate folosind BCI sau alte tratamente sau pur şi simplu continuând să le acordăm îngrijiri medicale.
