Grzegorz a renunţat la taximetrie în favoarea unei ocupaţii mult mai profitabile, într-un moment în care Polonia se confruntă cu o criză energetică: mineritul ilegal de cărbune.
În jurul casei sale, amplasată în oraşul polonez Walbrzych din Silezia Inferioară, stratul de cărbune este amplasat la un metru adâncime în câmpuri, parcuri şi grădini. O echipă formată din patru oameni poate scoate la suprafaţă o tonă de cărbune într-o oră şi poate câştiga 1.000 de zloţi (220 de dolari) pentru fiecare în jumătate de zi, adică echivalentul a 60% din câştigul mediu al unei persoane într-o săptămână.
'Soţia mea nu este de acord şi îşi face griji pentru mine, însă ca taximetrist nu aş fi putut câştiga aceşti bani', spune Grzegorz, în timp ce ridică o găleată de cărbune dintr-o grapă săpată la marginea unei zone rezidenţiale, în timp ce doi colegi continuă să sape cu târnăcopul.
În întreaga lume, cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, cunoaşte o relansare pe măsură ce Rusia limitează livrările de gaze naturale necesare pentru a produce electricitate. Criza este şi mai acută în Polonia, pentru că un număr foarte mare de gospodării depind în continuare de cărbune pentru a se încălzi, iar Guvernul are probleme în a acoperi problemele de aprovizionare.
Invazia din Ucraina a dat peste cap piaţa energetică, iar sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană au dus la scăderea drastică a importurilor de cărbune ale Poloniei, ţară unde 37% dintre gospodării folosesc cărbune pentru a se încălzi.
În condiţiile în care rezervele de cărbune s-au epuizat şi temperaturile au coborât, polonezii au început să ia măsuri. Unii au început să ardă deşeuri, ceea ce a înrăutăţit calitatea aerului într-o ţară unde primele trei mari oraşe, Varşovia, Cracovia şi Wroclaw, se numără printre cele mai poluate zece oraşe din lume.
La Walbrzych, polonezii au început să meargă în ţara vecină, Cehia, pentru a cumpăra cărbune, sau au început să pună mâna pe târnăcop şi să sape după cărbune. Primarul Roman Szelemej dă vina pe Guvernul de la Varşovia, pentru că a creat o dependenţă naţională de cărbune. 'Criza actuală ne arată că asta a fost o greşeală', spune primarul din Walbrzych.
Cu o populaţie de aproximativ 100.000 de persoane, economia din zona oraşului Walbrzych s-a bazat pe extracţia de cărbune timp de două secole, până când ultimul puţ de unde se extrăgea, legal, cărbune a fost închis în anul 2000. Însă moştenirea mineritului este încă prezentă după ce mai mult mii de mineri au fost disponibilizaţi.
Mineritul ilegal nu este ceva nou, pur şi simplu cunoaşte o revenire. Rata şomajului este de 12% în satele din apropiere, de aproape trei ori mai mare decât în oraşul Walbrzych, astfel că oportunitatea de a face bani este tentată pentru cei care au cunoştinţe de minerit. În aceste condiţii s-au înmulţit puţurile artizanale în păduri şi câmpuri.
La marginea oraşului Walbrzych, o zonă unde sunt amplasate mai multe grădini private, se găsesc de asemenea şi puţuri artizanale. Un locuitor din zonă spune că oamenii au nevoie de bani, în timp ce alţii au nevoie de cărbune. Edilii oraşului au început să trimită patrule pentru a verifica zonele care sunt renumite pentru mineritul ilegal.
Cu toate acestea, Grzegorz, care nu a dorit să îşi dezvăluie numele de familie, spune că este tentat de oportunitatea de a face nişte bani frumoşi, dar şi de faptul că ajută la rezolvarea celei mai grave crize energetice cu care se confruntă Polonia în ultimele decenii. Echipa sa este supervizată de Bartosz, care are trei ani de experienţă ca miner. Puţul în care lucrează are o adâncime de aproape trei metri şi cei doi oameni coboară în groapă pe o scară de lemn. Grzegorz umple saci de cărbune pe care, ulterior, îi duce la o maşină ascunsă în spatele unor copaci.
'Vom continua să săpăm aici până când vom putea extrage cărbune. După care vom săpa un nou puţ', spune Grzegorz.
Foto: pixabay